O treime dintre țările europene au rămas în urmă la salarii. Cine a pierdut cel mai mult

Salariile reale, ajustate în funcție de evoluția prețurilor, nu au revenit în totalitate la nivelurile din 2021 în mai multe state europene. Datele analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că, în aproximativ o treime dintre țările europene incluse în analiză, puterea de cumpărare a angajaților era încă afectată la începutul anului 2026.

O treime dintre țările europene au rămas în urmă la salarii. Cine a pierdut cel mai mult

În zona euro, salariile reale au înregistrat o scădere cumulată de aproape 2% între primul trimestru din 2021 și primul trimestru din 2026. Evoluția a fost diferită de la o țară la alta, în funcție de ritmul inflației, mecanismele de negociere salarială și condițiile economice interne.

Pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina, creșterea prețurilor la energie și perioada de inflație ridicată au pus presiune asupra veniturilor reale ale populației. Creșterea costurilor pentru bunuri și servicii a redus puterea de cumpărare a multor gospodării europene, chiar și în situațiile în care salariile nominale au continuat să crească.

Potrivit Perspectivelor Ocupării Forței de Muncă ale OCDE pentru 2026, care includ 27 de țări europene, salariile reale au scăzut în nouă state între primele trimestre ale anilor 2021 și 2026. Analiza nu cuprinde însă toate statele membre ale Uniunii Europene.

Italia a avut cea mai mare scădere a salariilor reale

Italia a înregistrat cea mai puternică reducere a salariilor reale dintre țările analizate, cu o scădere de 6,1%. Specialiștii citați de Euronews Business au asociat această evoluție cu întârzierile în reînnoirea contractelor colective de muncă, slăbirea poziției de negociere a sindicatelor și ritmul redus de creștere economică.

Andrea Bassanini, redactorul-șef al OECD Employment Outlook, a explicat că efectele crizei costului vieții din perioada 2022-2023 au continuat să influențeze salariile reale și la începutul anului 2026.

„Salariile reale au fost încă afectate de criza costului vieții din 2022-2023 chiar și în primul trimestru al anului 2026”, a declarat pentru Euronews Business Andrea Bassanini, redactorul-șef al OECD Employment Outlook.

Acesta a precizat că negocierile colective sectoriale nu sunt actualizate anual și sunt, de regulă, eșalonate, motiv pentru care salariile negociate au avut nevoie de mai mult timp pentru a recupera pierderile provocate de inflație.

„Întrucât reînnoirile contractelor colective de muncă sectoriale nu au loc în fiecare an și sunt de obicei eșalonate, salariile negociate au avut nevoie de mult timp pentru a se recupera și nu au reușit complet.”

Cehia și Suedia au înregistrat, de asemenea, scăderi importante ale salariilor reale, de 5,8%, respectiv 4,8%. În Danemarca, reducerea a fost de 2,1%, iar în Spania de 2%. În zona euro, scăderea medie a fost de 1,8%. Slovacia, Finlanda, Irlanda și Elveția au raportat diminuări mai reduse, cu valori cuprinse între 0,7% și 1,4%.

Inflația și dificultățile economice au influențat evoluția salariilor

Ronald Janssen, fost economist-șef la Confederația Europeană a Sindicatelor și la Comitetul Consultativ Sindical, a indicat accelerarea inflației din perioada 2021-2022 drept unul dintre factorii principali care au afectat salariile reale în zona euro.

„În timp ce rundele ulterioare de negocieri colective din anii care au urmat marii epidemii de inflație au încercat să restabilească puterea de cumpărare a salariilor. Lucrătorii și sindicatele și-au văzut puterea de negociere afectată de preocupările legate de insecuritatea locului de muncă rezultate din mai mulți ani de stagnare a creșterii economice, temerile de dezindustrializare din cauza concurenței chineze și un război tarifar condus de SUA care subminează accesul la o piață europeană majoră de export”, a declarat el.

În Belgia, salariile reale au rămas la același nivel, iar Franța și Estonia au raportat creșteri reduse, de câte 0,1%. Turcia a reprezentat cea mai mare excepție din analiza OCDE, cu o creștere a salariilor reale de 78,6%, în ciuda unei inflații ridicate.

Economiștii Richard Grieveson și Meryem Gökten de la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena au arătat că această creștere trebuie interpretată în contextul nivelului redus de la care au pornit salariile în 2021.

„Creșterea cu 79% a salariului real în Turcia este corectă din punct de vedere aritmetic, dar exagerează creșterea nivelului de trai”, au declarat Grieveson și Gökten pentru Euronews Business.

Aceștia au explicat că o parte importantă a creșterii a reprezentat recuperarea după pierderile acumulate în urma crizei valutare din 2018.

„Salariile reale au pornit de la un nivel scăzut în 2021, fiind încă scăzute după criza valutară din 2018, așa că o parte a creșterii a fost de fapt redresarea.”

Ungaria și Polonia au raportat creșteri importante în Uniunea Europeană

Ungaria a ocupat a doua poziție în clasamentul creșterilor salariale reale, cu 29,8%, fiind urmată de Polonia, unde creșterea a fost de 16,5%. Primele trei state cu cele mai mari creșteri, inclusiv Turcia, nu fac parte din zona euro.

Péter Virovácz, economist-șef la ING, a explicat că evoluția Ungariei a fost influențată de deficitul de forță de muncă, politicile salariale guvernamentale și procesul de recuperare după perioada de inflație ridicată.

Potrivit acestuia, creșterea salariilor reale din Ungaria nu reflectă o majorare excepțională a productivității, ci efectele combinate ale presiunilor de pe piața muncii, ale majorărilor salariului minim și ale recuperării puterii de cumpărare pierdute.

În zona euro, Lituania a avut cea mai mare creștere a salariilor reale, de 14,8%. Alte evoluții pozitive au fost înregistrate în Letonia, cu 7,4%, Slovenia, cu 6,6%, Portugalia, cu 5,6%, Grecia, cu 4,7%, și Luxemburg, cu 4,1%.

Regatul Unit a avut cea mai bună evoluție dintre marile economii europene

Dintre cele mai mari cinci economii europene, Regatul Unit a înregistrat cea mai mare creștere a salariilor reale, de 3,6%. Germania a avut o creștere de 0,9%, iar Franța de 0,1%. Italia a raportat cea mai accentuată scădere, în timp ce Spania a pierdut 2%.

Andrea Bassanini a arătat că majorările salariilor minime legale au contribuit la diferențele dintre state.

„Un prim factor important este creșterea salariilor minime legale , care au fost mai mari decât inflația prin decizie guvernamentală atât în ​​Germania, cât și în Regatul Unit și aproximativ la fel ca inflația din Franța și Spania”, a declarat Bassanini.

Economiștii Grieveson și Gökten au remarcat că sistemul mai flexibil de stabilire a salariilor din Regatul Unit și problemele persistente legate de recrutare au permis ajustarea mai rapidă a salariilor nominale față de mai multe economii din zona euro.

Datele pentru primul trimestru al anului 2026 utilizate în raport sunt anterioare creșterii recente a prețurilor la energie, asociată cu atacurile comune SUA-Israel asupra Iranului și reacția Teheranului.