România a ratat termenul impus de UE pentru transparența salarială. Companiile riscă noi obligații privind diferențele de plată între femei și bărbați

România nu a reușit să respecte termenul-limită de 7 iunie 2026 pentru transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială și reducerea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați. Directiva europeană introduce obligații noi pentru angajatori, în special pentru companiile mari, care vor trebui să demonstreze și să justifice eventualele diferențe salariale între angajații de sexe diferite.

România nu a transpus la timp Directiva europeană privind transparența salarială

Potrivit reprezentanților mediului de afaceri, întârzierea este cauzată de blocajul politic din ultimele săptămâni și de faptul că Parlamentul nu a mai acordat prioritate transpunerii directivelor europene obligatorii.

Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul unei dezbateri digitale dedicate pieței muncii, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.

Președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, a atras atenția că România se află deja în întârziere în ceea ce privește implementarea noilor reguli europene.

„România a ratat termenul de 7 iunie de implementare şi de transpunere a Directivei privind transparenţa salarială, preocupată de deciziile politice de a avea un nou guvern. Parlamentul nu a mai fost preocupat de transpunerea şi de alinierea cu directivele europene care sunt obligatorii şi am ratat acest termen. Directiva obliga companiile cu peste o sută de angajaţi să justifice public diferenţele care depăşeau 5% din ceea ce înseamnă decalaj de gen. Mai mult, raportarea are anumite prevederi şi pentru companiile mici şi mijlocii, cu diferite termene de aplicare din 2027, 2028 ş.a.m.d.”, a accentuat Cristina Chiriac.

Noua directivă urmărește creșterea transparenței în privința salariilor și reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru activități de valoare egală. În cazul în care diferențele salariale depășesc pragurile stabilite și nu pot fi justificate prin criterii obiective, angajatorii vor trebui să adopte măsuri de corectare.

De ce spun specialiștii că diferențele salariale reale sunt mai mari decât cele raportate

Cristina Chiriac consideră că statisticile oficiale nu reflectă în totalitate realitatea de pe piața muncii din România, deoarece iau în calcul doar veniturile declarate și persoanele active înregistrate.

„Deşi media europeană este undeva la 12%, iar România s-a bătut cu pumnul în piept că are un decalaj de gen mic, de 3,6%, dacă privim lucrurile aşa simplist atunci nu vom înţelege derapajele sociale care există şi anume că sunt peste 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc în scripte în niciun fel”, a constatat preşedinta CONAF.

Potrivit acesteia, modul în care este calculat în prezent decalajul salarial poate crea o imagine incompletă asupra situației reale.

„Dacă luăm în calcul, de exemplu, 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc nicăieri, o să vedem că, factual, acest decalaj de gen este mult mai mare. Mai mult, marea majoritate a femeilor din sectoarele prost plătite lucrează part-time pentru că trebuie să facă faţă unor griji casnice, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a părinţilor. Şi asta duce la o distorsionare a pieţei muncii. (…) Avem un indicator, câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor în România depăşeşte, în medie, cu 398 lei pe lună câştigul femeilor. La nivelul specialiştilor, unde femeile deţin o pondere majoritară, adică 59,7%, decalajul de gen explodează la 20.520 lei anual în favoarea bărbaţilor. Sursa reprezintă datele statistice publicate de către INS în 2024”, a explicat Cristina Chiriac.

Potrivit datelor invocate de CONAF, diferențele salariale devin mult mai vizibile în anumite categorii profesionale, chiar și în domenii în care femeile reprezintă majoritatea forței de muncă.

România, printre statele UE cu cele mai mari diferențe privind ocuparea femeilor

Pe lângă problema diferențelor salariale, reprezentanții CONAF atrag atenția și asupra gradului redus de ocupare a femeilor pe piața muncii.

„România are al treilea cel mai mare decalaj de ocupare de gen în UE, după Italia şi Grecia. Suntem la 18 puncte procentuale. Pe transparenţă salarială, femeile în România reprezintă doar 54,3 procente, faţă de o medie europeană de 70,8% pe zona feminină şi în rândul bărbaţilor de 80%. Orice indicator s-ar calcula este puţin distorsionat din cauza faptului că extrem de multe femei sunt în zona de neocupare”, a mai spus preşedinta CONAF.

Potrivit acesteia, participarea redusă a femeilor pe piața muncii influențează atât statisticile privind diferențele salariale, cât și indicatorii referitori la ocuparea forței de muncă.

Ce prevede Directiva europeană privind transparența salarială

Directiva (UE) 2023/970 obligă statele membre să introducă reguli care sporesc transparența în ceea ce privește salariile și facilitează identificarea discriminării salariale între femei și bărbați.

Printre principalele măsuri se numără dreptul candidaților de a primi informații privind nivelul salarial înainte de angajare, obligații de raportare pentru angajatori și mecanisme prin care pot fi identificate și corectate diferențele de salarizare nejustificate.

În funcție de numărul de angajați, obligațiile vor fi introduse etapizat, iar companiile vor avea responsabilități diferite privind raportarea și evaluarea diferențelor salariale.

CONAF, organizația care reprezintă peste 15.000 de companii și aproximativ 245.000 de angajați, susține că implementarea acestor reguli este necesară atât pentru reducerea inegalităților de pe piața muncii, cât și pentru alinierea României la standardele europene în domeniul egalității de șanse.