România riscă scenariul Greciei. Eugen Rădulescu, BNR: Deficitul bugetar este „elefantul din cameră”

România trebuie să reducă urgent deficitul bugetar pentru a evita o criză similară celei prin care a trecut Grecia, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Oficialul susține că datoria publică și costurile ridicate de finanțare au devenit principalele vulnerabilități ale economiei românești.

Consilierul BNR avertizează că deficitul bugetar reprezintă cea mai mare problemă a României

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că deficitul bugetar trebuie să devină principala preocupare a autorităților, în condițiile în care datoria publică a crescut puternic în ultimii ani, iar costurile de finanțare sunt tot mai ridicate.

Prezent la conferința NewMoney.Talks: „Punctul de Inflexiune”, acesta a arătat că România a ajuns de la o datorie publică de aproximativ 11-12% din PIB în 2006 la circa 60% din PIB în prezent.

Potrivit lui Rădulescu, această evoluție nu a fost însoțită de investiții care să justifice nivelul actual al îndatorării.

„În 2006, aveam o datorie publică de 11-12%. Acum am ajuns la 60% din PIB. Nu am făcut nimic cu banii. Au fost bani aruncați pe fereastră. Deficitul bugetar este elefantul din cameră. Cu el trebuie să ne luptăm în primul rând”, a afirmat consilierul BNR.

România plătește dobânzi mai mari decât Franța, deși are o datorie publică mai mică

Oficialul a explicat că situația este agravată de costurile ridicate la care România se împrumută pe piețele financiare.

El a atras atenția că România plătește dobânzi mai mari decât Franța, deși nivelul datoriei publice franceze este de aproximativ 120% din PIB, dublu față de cel al României.

În opinia sa, unul dintre motive este lipsa unei consolidări fiscale credibile și menținerea unor deficite bugetare foarte ridicate.

Rădulescu a subliniat că România cheltuiește deja mai mult pe plata dobânzilor decât pentru educație, situație care limitează capacitatea statului de a finanța alte domenii esențiale.

El a amintit că în 2023 autoritățile și-au propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 7% din PIB la 5%, însă rezultatul final a fost o deteriorare suplimentară a situației fiscale.

Creșterea consumului a ajutat România să recupereze decalajele față de Uniunea Europeană

Consilierul guvernatorului BNR a recunoscut că politica bazată pe stimularea consumului a avut și efecte pozitive în trecut.

Potrivit acestuia, România a reușit să reducă semnificativ diferența față de media Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de trai.

Dacă în 2006 România se afla la aproximativ 39% din media europeană a PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, în prezent nivelul a ajuns la aproximativ 78%.

Cu toate acestea, Eugen Rădulescu consideră că perioada în care acest model economic putea funcționa fără riscuri a trecut.

El susține că România trebuia să schimbe direcția și să adopte un model bazat pe producție, investiții și echilibru fiscal, în locul unuia alimentat de consum și datorii.

Două variante pentru România: ajustare graduală sau un scenariu similar Greciei

În evaluarea oficialului BNR, România se află în fața unei alegeri dificile. Prima variantă este reducerea treptată și controlată a deficitului bugetar, prin măsuri care să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.

A doua variantă, mult mai dureroasă, ar fi o ajustare forțată de piețele financiare și de creditori, similară celei prin care a trecut Grecia după criza financiară.

„Reducerea deficitului public trebuie să fie ținta principală. Pentru că ori o facem treptat, ori modelul Grecia. Noi ajungem acolo la 65% din PIB, față de Grecia la 250% din PIB, dacă nu privim lucrurile cu realism”, a declarat Eugen Rădulescu.

Acesta a adăugat că România se împrumută din ce în ce mai greu, la costuri ridicate, iar agențiile de rating semnalează deja riscurile generate de deficitul mare și de incertitudinile politice.

Grecia a trecut printr-o ajustare economică dureroasă după criza datoriilor

Rădulescu a făcut referire la experiența Greciei după criza financiară din 2008-2009, când statul elen a ajuns în imposibilitatea de a-și finanța datoriile externe.

Ani la rând, Grecia a acumulat deficite ridicate, a acordat numeroase beneficii bugetarilor și pensionarilor și s-a confruntat cu un nivel redus de colectare a taxelor.

După izbucnirea crizei, autoritățile elene au fost obligate să adopte măsuri severe de austeritate, inclusiv reduceri salariale și reforme economice impuse de creditorii internaționali.

Economia Greciei a avut nevoie de mai mulți ani pentru a reveni pe o traiectorie de creștere, iar efectele sociale ale ajustărilor au fost resimțite pe termen lung.