Daniel Dăianu avertizează asupra riscului pentru România. Reducerea taxelor în 2027 ne-ar putea trimite direct în „junk”

Daniel Dăianu avertizează că o reducere a taxelor și impozitelor în 2027 ar putea pune în pericol ratingul suveran al României și ar transmite un semnal negativ investitorilor care finanțează statul. Președintele Consiliului Fiscal susține că ajustarea bugetară trebuie continuată și după 2026 pentru a ține sub control datoria publică. Evaluarea apare în introducerea celei de-a 22-a ediții a raportului „România – Zona Euro Monitor”, dedicată autonomiei tehnologice și strategice a Uniunii Europene.

Daniel Dăianu: Reducerea taxelor în 2027 ar putea trimite România în categoria „junk”

Daniel Dăianu consideră că România nu își permite să inverseze în 2027 măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, deoarece o asemenea decizie ar afecta credibilitatea țării în fața finanțatorilor și ar putea determina retrogradarea ratingului suveran. Președintele Consiliului Fiscal respinge și ideea compensării unor venituri fiscale pierdute prin privatizări.

„O reducere de taxe şi impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanţează şi ar trimite automat România în „junk”. Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raţionament eronat; operează efectul de semnal menţionat şi chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare.

Entităţi de stat de importanţă strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt necesare restructurări şi ameliorare de guvernanţă corporativă, că pot avea loc listări parţiale la bursă. În SUA şi Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ţine de ideologie, ci de imperative industriale şi de securitate/geopolitică. Dar România nu are spaţiu fiscal şi are şi problema riscului valutar nefiind în zona euro”, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 22-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Poate Uniunea Europeană avea autonomie tehnologică şi strategică?”.

Analiza arată că procesul de corecție bugetară poate fi susținut în mod semnificativ prin absorbția banilor europeni disponibili prin PNRR, precum și prin fondurile structurale și de coeziune. Programul SAFE ar putea compensa parțial diminuarea resurselor provenite din PNRR, chiar dacă finanțarea este acordată sub formă de împrumuturi. Impactul asupra economiei românești ar fi mai puternic în situația în care o parte importantă a acestor fonduri ar ajunge la industria autohtonă.

Intrarea în OCDE nu poate înlocui reformele și consolidarea bugetară

Aderarea României la OCDE reprezintă un pas important pentru adoptarea unor practici mai bune în economie și administrație, însă Daniel Dăianu avertizează că acest proces nu va rezolva automat problemele structurale și bugetare ale țării. România are nevoie, în opinia sa, de stabilitate guvernamentală pentru continuarea reformelor, absorbția fondurilor europene și pregătirea bugetului pentru anul viitor.

„Este bine că vom intra în OCDE, care promovează practici bune în funcţionarea economiei/societăţii. Dar să nu aşteptăm miracole. România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să continue reforme şi consolidarea fiscal-bugetară, să absoarbă fonduri europene, să elaboreze proiectul de buget pentru 2027″, a scris Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal arată că dezbaterea privind viitorul modelului de dezvoltare al României trebuie privită într-un context european mai amplu, în care statele UE încearcă să își redefinească relațiile economice interne, poziția în lanțurile de producție și raporturile cu restul lumii.

Deficitul bugetar ar putea coborî la aproximativ 6% din PIB în 2026

Daniel Dăianu atrage atenția că probleme precum prețul energiei și funcționarea lanțurilor de aprovizionare afectează întreaga Europă, însă România se diferențiază prin amploarea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent. În acest context, menținerea ratingului suveran depinde inclusiv de continuarea corecției fiscale.

„Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, priveşte toată economia europeană, iar piaţa unică a energiei funcţionează defectuos. În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieţei energiei şi a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situaţia aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineaţa şi se cumpără scump seara. Plasarea în lanţuri de producţie şi aprovizionare preocupă numeroase economii europene.

Dar nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare şi de cont curent atât de mari ca România. În 2026, dacă nu vom avea vreun derapaj, deficitul bugetar ar fi în jur de 6 la sută din PIB (la şase luni deficitul a fost de 2 la sută din PIB), ceea ce ar fi o corecţie de amploare în raport cu deficitul de 9,3 la sută din PIB în 2024. Deficitul de cont curent va fi probabil în jur de 7 la sută din PIB în 2026.

Menţinerea rating-ului suveran al României de către Fitch în 31 iulie a.c. şi de către Moodys în 7 august a.c., a avut în vedere reducerea de amploare a deficitului bugetar, dar a venit cu mesaje severe privind criza politică. Aceasta poate dăuna consolidării fiscal-bugetare, reformelor şi sustenabilităţii datoriei publice. Oricum, retrogradarea (downgrade) României ar fi fost stranie dată fiind corecţia fiscal-bugetară foarte mare în perioada 2025-2026, în timp ce nu a avut loc când deficitul a fost de peste 9 la sută din PIB, în 2024″, a afirmat Daniel Dăianu.

Politicile fiscale imprudente au împins România spre deficite excesive

Dezechilibrele macroeconomice actuale sunt explicate de președintele Consiliului Fiscal în primul rând prin deciziile de politică economică adoptate de-a lungul ultimilor ani. Daniel Dăianu subliniază că progresul economic realizat în ultimele două decenii nu poate fi ignorat, însă acesta a fost însoțit de dezechilibre regionale, emigrație și o administrare deficitară a finanțelor publice.

„Această afirmaţie nu ignoră convergenţa economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste trei ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalităţi mari între regiuni (evoluţie poate inevitabilă în condiţiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigraţie, şi aceasta inevitabilă, date fiind diferenţialele de venituri şi de dezvoltare).

Nu un model de creştere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (în 2024 de peste 9 la sută din PIB, când creşterea PIB a fost sub 1 la sută), ci politici expansioniste şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale, a deturnării/sifonării de resurse publice în România veniturile fiscale, inclusiv contribuţii, sunt de 27-28 la sută din PIB, faţă de media de 40 la sută în UE.

O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecţie fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice şi sociale majore. Avem şi slăbiciuni instituţionale, corupţie extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public şi avutul obştesc, o problemă mare de încredere a cetăţenilor în stat. Este bine că se meditează la ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să aşteptăm realizarea unui nou model de creştere/dezvoltare pentru a continua corecţia bugetară”, arătat Daniel Dăianu.

Datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034 fără continuarea ajustării

Continuarea corecției fiscal-bugetare este considerată esențială pentru evitarea unei deteriorări accelerate a datoriei publice. Analizele Consiliului Fiscal indică faptul că, în absența unor noi ajustări după 2026, datoria ar urma o traiectorie nesustenabilă și ar putea depăși pragul de 80% din PIB până în 2034.

Presiunea ar fi vizibilă și asupra necesarului brut de finanțare, care include atât refinanțarea datoriei ajunse la scadență, cât și resursele necesare acoperirii deficitului. Acesta ar putea crește de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034, ceea ce ar amplifica semnificativ riscurile de refinanțare ale statului.

Măsurile de consolidare adoptate până acum încetinesc creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia. În același timp, Daniel Dăianu semnalează acumularea nemulțumirilor sociale după doi ani în care salariile bugetarilor și pensiile au fost înghețate, după majorările importante acordate înainte de 2025.

„De aceea, consolidarea bugetară va include probabil în 2027 o indexare a pensiilor şi salariilor, care însă nu trebuie să devieze traiectoria de control al cheltuielilor publice. Este de văzut ce se va întâmpla cu legea salarizării unitare, ce implică, conform unor declaraţii oficiale, circa 12 miliarde lei pentru aplicare. Pentru protecţia cetăţenilor vulnerabili, este bine că se prelungeşte limitarea adaosului la alimente de bază în 2026″, a afirmat Daniel Dăianu.

România trebuie să își întărească economia fără să abandoneze corecția bugetară

Problemele fiscale actuale nu trebuie confundate, în evaluarea economistului, cu discuția referitoare la necesitatea unui nou model de creștere economică. Daniel Dăianu consideră că marile dezechilibre ale României provin în principal din erori de politică macroeconomică, în timp ce identificarea unor noi motoare de dezvoltare reprezintă o provocare distinctă, pe termen mai lung.

„Este justificat însă să ne gândim la resorturi de creştere economică în viitor, la cum să avem o economie mai competitivă. Slăbiciuni structurale pot fi atenuate în timp; unele nu vor putea fi surmontate fiind legate de probleme, dificultăţi, ale economiei europene şi de balanţa de putere în interiorul UE. Este greu de crezut că România ar putea deveni o „Norvegie a Mării Negre” (prin exploatarea de ţiţei şi gaz natural), să extragă o rentă considerabilă din această exploatare.

Aceste resurse ne pot însă ajuta în perioada de tranziţie, deoarece România are de continuat desprinderea de resurse fosile. Trebuie să avem o piaţă internă a energiei mult mai bine organizată. Chestiunea demografică şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă o constrângere majoră, ce priveşte toate statele UE”, arată Daniel Dăianu.

Cheltuielile pentru apărare vor pune o presiune suplimentară asupra bugetului

Creșterea cheltuielilor pentru apărare va obliga România și celelalte state europene să facă alegeri bugetare dificile, deoarece securitatea va absorbi resurse care trebuie împărțite între mai multe priorități publice. Analiza leagă această problemă de războiul din Ucraina, viitoarea arhitectură europeană de securitate și necesitatea menținerii unei capacități credibile de descurajare.

„Stihiile naturii şi războaiele lovesc viaţa oamenilor. Războiul dintre Ucraina şi Rusia trebuie să înceteze cât mai grabnic pentru a salva vieţi omeneşti. Europa are nevoie de o arhitectură de securitate, care să încerce să prevină agresiuni viitoare. UE are nevoie de o capacitate de descurajare credibilă, iar SUA au de jucat în continuare un rol strategic în Europa. Viitorul României este legat de cel al UE; un alt model de creştere economică este condiţionat de politici publice (industriale) la nivel naţional şi al UE, de investiţii publice şi private.

În România avem nevoie de măsuri care să protejeze resursele de apă, pământul agricol, să sprijine producţia agro-industrială autohtonă. Cadrul financiar multianual 2028-2034 trebuie să fie capitalizat în acest scop. Şi trebuie să ne gospodărim mult mai bine resursele. Aderarea la zona euro nu poate avea loc cât timp avem deficite mari. Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poţi, să urmăreşti în mod consecvent un asemenea scop prin politici adecvate. Aderarea poate fi o strategie de a consolida finanţele publice, de a realiza o economie competitivă (care să nu sufere de dezechilibre externe mari)”, a mai arătat Daniel Dăianu.