Noua Lege ANI ajunge la Curtea Constituțională. USR și PNL sunt acuzate că blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene

Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a dezbate sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost atacat atât printr-o sesizare comună semnată de 27 de senatori de la USR și PNL, cât și printr-o acțiune separată depusă de Nicușor Dan.

Curtea Constituțională decide soarta noii Legi ANI

În centrul contestațiilor se află două prevederi considerate esențiale, una privind pierderea mandatului aleșilor în anumite situații de incompatibilitate și conflict de interese, iar cealaltă referitoare la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață ai demnitarilor.

Prima miză majoră a sesizărilor privește retroactivitatea sancțiunilor. Noua lege stabilește că aleșii aflați în funcție pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin că această prevedere încalcă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, și că nu pot fi introduse sancțiuni noi, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte și situații juridice deja finalizate sub vechea legislație.

A doua prevedere contestată extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și asupra persoanelor care au relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitarii.

Sesizarea arată că legea nu definește în mod clar ce înseamnă o astfel de relație, deoarece nu precizează durata conviețuirii și nici existența unei gospodării comune. În aceste condiții, persoanele vizate ar fi obligate să se autocalifice ca subiecți ai legii pentru a evita aplicarea unor amenzi.

Atât șeful statului, cât și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcții publice, ar reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată și încalcă standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Noua Lege a integrității reprezintă un jalon critic în PNRR

Șeful statului și cei care critică legea susțin că această formă a legii ar fi un viciu agravat în raport cu Decizia CCR nr. 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terțe pentru o obligație pe care aceasta nu și-a asumat-o. Din punct de vedere politic, cei care critică legea susțin că legea o vizează pe partenera lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.

Noua Lege a integrității reprezintă un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la data de 31 august.

USR și PNL sunt acuzate că blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja liderii

Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la Curtea Constituțională, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. La rândul lor, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale adoptate împotriva adversarilor politici și că o lege viciată ar pune în pericol oricum îndeplinirea jalonului din PNRR în fața Comisiei Europene.

Disputa apare într-un context mai larg, după ce, în mai 2025, Curtea Constituțională a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere.

Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că reducerea transparenței privind averile poate încălca angajamentele internaționale asumate de România față de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) și Comisia Europeană, în cadrul Raportului privind Statul de Drept.