770 de milioane de euro din PNRR sunt în joc. România mai are trei săptămâni să închidă reformele restante

România a intrat în ultimele trei săptămâni în care mai poate închide jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Două reforme importante, legea integrității și noua lege a salarizării unitare, sunt însă blocate de probleme juridice și de lipsa unui acord politic, iar miza financiară invocată este de aproximativ 770 de milioane de euro.

Legea integrității ajunge pe masa Curții Constituționale pe 12 august

Noua lege a integrității a fost adoptată definitiv de Senat pe 5 august, cu 104 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Actul normativ a fost trimis la promulgare două zile mai târziu, însă 27 de senatori au sesizat Curtea Constituțională.

CCR a înregistrat cauza și a stabilit dezbaterile pentru 12 august. Contestația privește atât noul regim al sancțiunilor pentru incompatibilitate și conflict de interese, cât și obligația impusă soților sau partenerilor unor demnitari de a depune declarații de avere și de interese.

Un amendament introdus de PSD prevede că persoana declarată definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese poate primi interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă pentru o perioadă de până la trei ani. Funcția sau mandatul deținut la momentul respectiv ar înceta de drept.

Controversa este legată în special de norma tranzitorie. Aceasta stabilește că persoanele pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi și pentru care perioada de trei ani nu s-a încheiat își pierd funcția, demnitatea sau mandatul în termen de 30 de zile.

Autorii sesizării susțin că prevederea introduce o consecință juridică nouă pentru situații anterioare intrării în vigoare a legii și invocă principiul neretroactivității.

Amendamentul controversat ar putea produce efecte inclusiv în cazul lui Dominic Fritz

Disputa politică din jurul modificării l-a adus în prim-plan și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Acesta a pierdut definitiv, pe 18 iunie, procesul prin care contestase raportul Agenției Naționale de Integritate privind un conflict de interese administrativ.

În baza legislației actuale, prefectul de Timiș i-a redus indemnizația cu 10% pentru șase luni. Dacă amendamentul PSD ar intra în vigoare în forma adoptată de Parlament, aceeași constatare definitivă ar putea determina încetarea mandatului în termen de 30 de zile.

PSD a susținut că eliminarea amendamentului ar proteja persoane care au decizii definitive în materie de integritate. PNL și USR au acuzat însă caracterul retroactiv al prevederii și au susținut că aceasta ar fi fost concepută pentru a produce efecte în cazul lui Dominic Fritz.

CCR va analiza și prevederea susținută de AUR și votată de PSD prin care soții, soțiile și persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu o serie de demnitari trebuie să depună declarații de avere și de interese.

Legea salarizării nu are încă o majoritate în Parlament

O situație diferită, dar la fel de complicată, există în cazul legii salarizării unitare. Ministerul Muncii a publicat forma revizuită pe 17 iulie, susținând că proiectul îndeplinește condițiile jalonului 420 din PNRR și respectă traiectoria fiscal-bugetară.

Proiectul introduce 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, raportați la o valoare de referință stabilită anual. Varianta din iulie prevede o valoare de referință de 4.100 de lei, un plafon general de 20% pentru sporuri, premii de performanță și sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în proiecte europene.

Problema este lipsa unei majorități politice. Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut pe 7 august că proiectul poate fi depus în Parlament, dar că acest pas a fost amânat deoarece nu există încă un acord care să îi ofere șanse reale de adoptare.

PSD a anunțat că nu votează actuala variantă și cere adoptarea propriilor amendamente și simulări pentru toate familiile ocupaționale. UDMR a transmis, la rândul său, că nu poate susține proiectul în forma actuală, invocând probleme în domeniile sănătății și educației. AUR a anunțat că nu va vota proiectul înaintea unor noi consultări cu reprezentanții angajaților.

Blocajul apare după ce PSD, PNL, USR și UDMR semnaseră pe 22 mai un acord prin care se angajau să adopte legea până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Înțelegerea prevedea că niciun angajat din sectorul public nu trebuie să piardă din venitul total și că majorarea cheltuielilor salariale în 2027 față de 2026 nu poate depăși opt miliarde de lei.

Termenul de 31 august pune presiune pe Parlament și Guvern

Pentru închiderea jaloanelor din PNRR, actele normative trebuie să intre în vigoare până la 31 august 2026. Mecanismul european este bazat pe performanță, ceea ce înseamnă că fondurile sunt plătite după ce Comisia Europeană constată îndeplinirea țintelor și jaloanelor convenite.

În cazul legii integrității, decizia CCR din 12 august lasă puțin timp pentru eventuale modificări și o nouă procedură parlamentară.

Presiunea este și mai mare în cazul salarizării. În mai puțin de trei săptămâni trebuie obținut un acord politic, proiectul trebuie depus și adoptat de Parlament, trebuie depășită perioada în care poate fi sesizată Curtea Constituțională, iar legea trebuie promulgată și să intre în vigoare.

Camera Deputaților își continuă sesiunea extraordinară pentru proiectele rămase restante, însă principala problemă nu mai este convocarea Parlamentului, ci găsirea majorității necesare înainte de expirarea termenului european.