Pensia de urmaș, 2026. Cine are dreptul la bani după decesul unui pensionar și în ce condiții

După pierderea unui membru al familiei, pensia de urmaș poate reprezenta un sprijin financiar important pentru copii și soțul supraviețuitor. Legislația stabilește însă condiții clare privind vârsta, studiile, veniturile și durata căsătoriei. Iată cine poate primi acest drept, cât poate încasa și în ce situații plata pensiei este suspendată sau încetează.

Pensia de urmaș, 2026

Pensia de urmaș se acordă, în anumite condiții, copiilor și soțului supraviețuitor după decesul pensionarului sau al persoanei care îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Potrivit prevederilor Legii nr. 9/2023, beneficiarii nu mai sunt obligați să prezinte sau să depună copii ale documentelor prevăzute de legislația aplicabilă caselor teritoriale de pensii. Fotocopierea documentelor originale este asigurată gratuit de instituțiile competente.

Cine poate primi pensie de urmaș?

Copiii pot beneficia de pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani. Dreptul poate fi menținut până la împlinirea vârstei de 26 de ani, fără depășirea acestei limite, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la finalizarea acestora. Copiii pot beneficia de pensie de urmaș și pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta este dovedită printr-o decizie medicală asupra capacității de muncă emisă de medicul expert al asigurărilor sociale și dacă invaliditatea s-a produs în perioada în care se aflau într-una dintre situațiile prevăzute de lege.

Soțul supraviețuitor poate primi pensie de urmaș la împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieții, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie care lipsește până la împlinirea perioadei de 15 ani.

Soțul supraviețuitor poate avea dreptul la pensie de urmaș și înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, în baza unei decizii medicale asupra capacității de muncă. În această situație, durata căsătoriei trebuie să fi fost de cel puțin un an, iar soțul supraviețuitor nu trebuie să realizeze venituri lunare în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, a unei funcții elective sau a unei funcții de persoană numită în cadrul autorităților executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului. Aceleași condiții se aplică în cazul calității de membru cooperator într-o organizație a cooperației meșteșugărești. Pensia poate fi acordată și atunci când veniturile obținute din aceste activități sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

În cazul în care decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș indiferent de durata căsătoriei. Condiția este să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare și să nu realizeze venituri lunare din activitățile prevăzute de lege sau, după caz, veniturile să fie mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Pensia de urmaș poate fi acordată soțului supraviețuitor și pentru o perioadă de șase luni de la data decesului susținătorului, dacă nu se află în situațiile menționate anterior. În această perioadă, condiția este să nu realizeze venituri lunare din activitățile prevăzute de lege sau, dacă realizează astfel de venituri, acestea să fie mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

O altă situație este cea în care soțul supraviețuitor are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii cu vârsta de până la șapte ani. În acest caz, pensia de urmaș poate fi acordată până la data la care ultimul copil împlinește vârsta de șapte ani, cu condiția respectării regulilor privind veniturile prevăzute de lege.

Unde se depune cererea?

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul titularului dreptului de pensie. În cazul unui copil minor, cererea poate fi depusă de tutore, curator sau de persoana căreia copilul i-a fost încredințat ori dat în plasament.

Cererea poate fi depusă și printr-un mandatar desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcție de domiciliul solicitantului, cu excepția cererilor depuse în baza instrumentelor juridice internaționale la care România este parte.

Persoanele stabilite în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale trebuie să depună cererea la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă. Aceasta va face demersurile necesare către instituția competentă din România, astfel încât solicitantul stabilit în străinătate să nu fie nevoit și nici să nu fie recomandat să se deplaseze în România.

În cazul persoanelor care au domiciliul exclusiv în străinătate și nu intră sub incidența instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, cererea poate fi depusă printr-un mandatar desemnat prin procură specială, la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliul mandatarului.

Actele necesare pentru pensia de urmaș

Pentru înscrierea la pensia de urmaș sunt necesare, după caz, cererea pentru înscrierea la pensie, certificatul de deces al susținătorului decedat, actele de stare civilă ale urmașilor și ale reprezentantului legal, precum și decizia medicală asupra capacității de muncă, atunci când titularul pensiei de urmaș este invalid.

Pentru urmașii copii cu vârsta de peste 16 ani este necesară adeverința de studii în original. Dacă studiile sunt urmate în străinătate, se poate solicita o adeverință de studii tradusă și legalizată. În cazul în care decesul soțului susținător a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională, sunt necesare și documentele care dovedesc cauza decesului, precum și actele specifice prevăzute de legislație pentru astfel de situații.

Dacă susținătorul decedat nu era pensionar, trebuie depuse și documentele care dovedesc vechimea în muncă sau în serviciu, printre care carnetul de muncă, documentele privind pensiile și asigurările sociale pentru anumite categorii de lucrători, livretul militar, diploma de absolvire a învățământului universitar și documentele privind studiile, precum și alte acte prevăzute de lege. Pot fi necesare, de asemenea, adeverințe privind sporurile cu caracter permanent, condițiile de muncă deosebite sau speciale și venitul brut realizat, precum și documente care atestă anumite calități sau drepturi prevăzute de legislația specială.

Cum se calculează pensia de urmaș?

Pensia de urmaș se calculează pornind de la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care susținătorul decedat ar fi avut dreptul, în condițiile legii. Dacă decesul a survenit înainte ca susținătorul să îndeplinească cerințele pentru pensia pentru limită de vârstă, calculul se poate raporta la pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care acesta ar fi avut dreptul, inclusiv în situațiile în care beneficia de pensie de invaliditate de gradul II sau III ori de pensie anticipată.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți. Pentru un singur urmaș, pensia reprezintă 50% din dreptul susținătorului. Pentru doi urmași, procentul este de 75%, iar pentru trei sau mai mulți urmași, pensia reprezintă 100%. În cazul orfanilor de ambii părinți, cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș calculate după fiecare dintre părinți.

Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc, în același timp, condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș pot opta pentru pensia cea mai avantajoasă. Plata drepturilor pentru care au optat se face începând cu luna următoare solicitării.

De când se acordă pensia?

În cazul în care susținătorul era pensionar la data decesului, pensia de urmaș se acordă începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului. Dacă susținătorul nu era pensionar la data decesului, pensia de urmaș se acordă de la data decesului, cu condiția ca cererea să fi fost înregistrată în termen de 30 de zile.

Atunci când dreptul la pensie de urmaș apare ulterior decesului, ca urmare a îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare, pensia se acordă de la data îndeplinirii condițiilor, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată. În cazul în care cererea este depusă după expirarea termenului de 30 de zile, drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.

Cum se plătește pensia de urmaș?

Drepturile de pensie se plătesc lunar titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i-a fost încredințat sau dat în plasament copilul minor ori, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata poate fi efectuată la domiciliul sau reședința pensionarului, în condițiile stabilite prin convențiile dintre Casa Națională de Pensii Publice și Compania Națională „Poșta Română”, sau într-un cont curent ori de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între Casa Națională de Pensii Publice și instituțiile de credit.

Când poate fi recalculată pensia?

Pensia de urmaș poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea veniturilor, a stagiilor de cotizare sau a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea dreptului. Recalcularea poate avea loc și în urma depunerii unor declarații rectificative care modifică veniturile sau stagiile de cotizare luate inițial în calcul, precum și în cazul modificării numărului de urmași îndreptățiți.

Drepturile rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Pentru recalculare sunt necesare cererea, actul de identitate al solicitantului și, după caz, adeverințe privind stagiul de cotizare, perioadele asimilate, venitul total lunar realizat, sporurile sau încadrarea în grupe superioare de muncă, dacă aceste documente îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate după 1 aprilie 2001, deoarece informațiile se regăsesc în baza de date a asiguraților din sistemul public de pensii, administrată de Casa Națională de Pensii Publice.

Revizuirea pensiei se poate face din oficiu sau la solicitarea pensionarului atunci când, după stabilirea sau plata drepturilor, sunt constatate diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele cuvenite potrivit legii. Sumele rezultate în urma revizuirii se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la data constatării diferențelor. În cazul erorilor materiale sau de calcul apărute în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiar a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.

Când se suspendă plata pensiei?

Plata pensiei de urmaș poate fi suspendată în mai multe situații. Printre acestea se numără stabilirea domiciliului pensionarului într-un alt stat cu care România are o convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, atunci când, potrivit convenției, pensia este plătită de celălalt stat.

Suspendarea poate interveni și în cazul pensionarului urmaș încadrat în grad de invaliditate care nu se prezintă la termen pentru revizuirea medicală, nu transmite documentele medicale solicitate sau nu urmează programele recuperatorii. În cazul copiilor, plata poate fi suspendată dacă aceștia împlinesc vârsta de 16 ani și nu fac dovada continuării studiilor. Pentru copiii cu vârste între 16 și 26 de ani, dovada continuării studiilor trebuie prezentată casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la începerea anului școlar sau universitar.

Pensia poate fi suspendată și dacă soțul supraviețuitor sau copilul beneficiar optează pentru o altă pensie, dacă expiră procura specială pentru plata pensiei sau dacă beneficiarul nu transmite certificatul de viață în termenele prevăzute de lege. De asemenea, plata poate fi suspendată dacă drepturile achitate la domiciliu nu sunt încasate timp de trei luni consecutive și beneficiarul nu solicită reluarea plății în luna următoare.

În cazul soțului supraviețuitor, plata poate fi suspendată dacă acesta ajunge să realizeze venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată, în condițiile prevăzute de lege. Pentru pensionarii urmași încadrați în grad de invaliditate, suspendarea poate interveni și dacă nu se prezintă la convocările Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă sau ale medicului expert ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor solicitate.

Când încetează plata pensiei de urmaș?

Plata pensiei de urmaș încetează în cazul decesului pensionarului sau atunci când acesta nu mai îndeplinește condițiile legale în baza cărora i-a fost acordată pensia. În cazul pensionarului urmaș încadrat în grad de invaliditate, plata poate înceta atunci când acesta își redobândește capacitatea de muncă sau când au trecut 12 luni de la neprezentarea, din motive imputabile, la revizuirea medicală obligatorie, la convocarea pentru evaluarea capacității de muncă ori de la întreruperea programelor recuperatorii recomandate.

În cazul copiilor, pensia de urmaș încetează la împlinirea vârstei de 26 de ani, cu excepția situațiilor prevăzute de lege pentru copiii încadrați în grad de invaliditate. Plata încetează, de asemenea, dacă pensionarul urmaș este condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului decedat. În cazul soțului supraviețuitor, dreptul încetează dacă acesta se recăsătorește.

Cum poate fi reluată plata?

Reluarea plății pensiei de urmaș se face în funcție de cauza care a determinat suspendarea. În cazul pensionarilor cu domiciliul în alt stat, reluarea se realizează potrivit prevederilor convenției de reciprocitate aplicabile. Pentru pensionarii urmași încadrați în grad de invaliditate, plata poate fi reluată începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă sau, după caz, la cerere, după dovedirea reluării programelor recuperatorii.

În cazul copiilor cărora le-a fost suspendată pensia pentru că nu au făcut dovada continuării studiilor, plata poate fi reluată de la data suspendării, pe baza dovezii că studiile au fost continuate. Pentru copiii cu vârsta de peste 16 ani, dreptul poate fi reluat dacă urmează o formă de învățământ organizată potrivit legii, fără depășirea vârstei de 26 de ani. În cazul copilului urmaș medic rezident, reluarea plății se poate face de la data angajării.

Plata poate fi reluată și în cazul soțului supraviețuitor care a realizat venituri peste limita prevăzută de lege, începând cu luna următoare înlăturării cauzei de suspendare. Atunci când suspendarea a fost determinată de opțiunea pentru o altă pensie, plata se reia începând cu luna următoare exprimării opțiunii pentru pensia de urmaș.

În cazul în care plata a fost suspendată din cauza expirării procurii speciale, reluarea se face după eliberarea unei noi procuri. Pentru beneficiarii nerezidenți, plata poate fi reluată de la data suspendării dacă certificatul de viață este transmis ulterior expirării termenului legal. De asemenea, în cazul în care pensia nu a fost încasată timp de trei luni consecutive, plata poate fi reluată la cerere, de la data suspendării, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripție și numai dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit o altă cauză legală de suspendare sau de încetare a plății.