Nadia Comăneci, la 50 de ani de la primul 10 perfect: „Nu poţi să ai viitor dacă nu îţi cunoşti trecutul”. Mesajul campioanei la Haferland

La 50 de ani de la primul 10 perfect, Nadia Comăneci a încheiat Săptămâna Haferland cu un mesaj despre rădăcini, sport și viitor. În mijlocul Transilvaniei, campioana a vorbit despre emoția revederii, despre copii și despre lecția pe care performanța și istoria o transmit generațiilor de astăzi.

Nadia Comăneci, mesaj la 50 de ani de la primul 10 perfect

Nadia Comăneci a fost invitata de onoare a celei de-a XIV-a ediții a Săptămânii Haferland, festival dedicat comunității săsești din Transilvania. La Criț, marea campioană a vorbit despre performanța istorică de la Montreal, despre importanța sportului pentru copii și despre legătura cu rădăcinile, într-un an în care România marchează 50 de ani de la primul 10 perfect din istoria gimnasticii.

Săptămâna Haferland s-a desfășurat în perioada 6-9 august, în zece localități din Țara Ovăzului – Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri. Evenimentul a reunit sași plecați din Transilvania, turiști și localnici la concerte de fanfară și jazz, ateliere pentru copii, spectacole și expoziții.

Peste 1.000 de oameni au participat la ediția din acest an, desfășurată sub tema „Dor de Transilvania”. Festivalul a avut un dublu patronaj, acordat de președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de Nadia Comăneci.

Prezența Nadiei Comăneci a avut o semnificație aparte în 2026, declarat prin lege „Anul Nadia Comăneci”. La 50 de ani de la performanța de la Jocurile Olimpice de la Montreal, campioana a revenit în România pentru mai multe evenimente, iar la Haferland a vorbit despre ceea ce înseamnă pentru ea faptul că performanța sa continuă să fie rememorată după cinci decenii.

„Este o mare onoare ca şi după 50 de ani să se vorbească despre performanţa mea. Asta înseamnă că acel moment a avut un mare impact pentru cei care au trăit momentul. Faptul că vorbim şi despre dor de Transilvania, dor de casă, dor de noi, dor de România, istoria de la cei care erau în viaţă atunci s-a transmis către copii şi uite aşa se ţine istoria. Aşa cum ne şi aflăm aici sărbătorind istoria şi rădăcinile care nu se vor uita niciodată.

Nu ai cum să funcţionezi dacă nu îţi cunoşti rădăcinile. Este o lume mică, prin sport se reuşeşte să aduci lume de peste tot la un eveniment. Sufletul unui om care a dorit acum 20 de ani să revină să-şi găsească rădăcinile şi să creeze ceva pentru comunitate. Tradiţiile ar trebui să nu moară niciodată”, a declarat vedeta.

Nadia Comăneci a subliniat că sportul ar trebui să fie prezent în viața de zi cu zi, nu doar pentru cei care ajung la performanță. Ea le-a transmis părinților să le ofere copiilor posibilitatea de a descoperi activitățile fizice și de a învăța, prin sport, responsabilitatea și cooperarea.

„Sportul trebuie să facă parte din viaţa de toate zilele. Sunt ani de muncă să ajungi la Mondiale, la Olimpiadă, dar copiii au energie. Este nevoie să se creeze locuri pentru copii care să fie ocupaţi cu sportul, indiferent cât de departe vor ajunge. Este bun pentru sănătate şi pentru contactul fizic de socializare care s-a pierdut şi este o mare problemă, mai ales după Covid. Şi toată lumea a stat separat, aceste instrumente care se folosesc prea mult, aceşti copii au nevoie să fie responsabili să-şi facă prieteni, este extrem de important, mai ales pentru sănătatea mintală.

Copiii au multă energie, dacă le dai o minge, se joacă afară, dacă îi duci într-o sală de gimnastică se joacă pe saltele, părinţii trebuie să le dea oportunitatea ca să cunoască ce înseamnă sportul. Copiii trebuie să înveţe responsabilitatea faţă de colegi, care aşteaptă sprijinul tău şi care sunt alături de tine. Sportul te ajută când ai zile proaste să înveţi cum să navighezi prin ele, pentru că devii adult şi atunci o să ştii că ai navigat prin momente de acest gen”, a afirmat celebritatea.

Campioana a explicat și cum reușește să-și mențină energia, precizând că face zilnic exerciții fizice timp de aproximativ 30 de minute.

„Prin sport am reuşit să îmi menţin energia, Fac zilnic sport. Am bicicletă eliptică, fac bandă elastică, cam 30 de minute pe zi, important este să fiu constantă. Acum mă duc în cameră şi fac exerciţii, pentru că apoi am şi alt eveniment în program”, a zis marea campioană.

Pentru Nadia Comăneci, anul 2026 este unul foarte aglomerat. Ea a revenit de la Montreal și urma să se întoarcă în Statele Unite, având programate și alte evenimente, inclusiv la Paris.

„Este anul Nadia, este un an plin, am venit de la Montreal, acum mă întorc în State, iar revină aici, am ceva evenimente la Paris. În fiecare lună e ceva de făcut, Apropo, de documentar, intenţionăm să facem o premieră mică la Bucureşti şi să aşteptăm să vedem anul viitor, dacă putem să-l împingem internaţional”, a punctat ea.

Unul dintre momentele importante ale festivalului a fost proiectarea teaser-ului documentarului „Nadia. The Perfect Ten”, regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu. Documentarul urmează să fie lansat în 2027.

Nadia Comăneci a fost aplaudată îndelung de public și a vorbit la Criț despre tradiții, istorie și emoția de a descoperi comunitatea săsească. Ea a povestit că a vizitat casele tradiționale și biserica fortificată recent restaurată din localitate. Tot aici s-a întâlnit cu trei foste colege de la Onești, care au făcut parte din echipa sa înainte de Montreal.

„Am auzit foarte multe lucruri despre acest festival, însă una este să auzi şi alta să faci parte din această lume istorică, cu tradiţii aşa de bogate şi să văd aşa de multe generaţii care au trăit aici şi duc mai departe această istorie şi tradiţie…. Am vizitat casele ieri. Această biserică restaurată (biserica fortificată din Criţ, recent restaurată, n.r) este ceva de nedescris. Am trăit nişte emoţii foarte mari. Bineînţeles că anul acesta se adaugă şi sportul pe lângă cultură şi tradiţii şi sărbători.

Nu-mi vine să cred că au trecut 50 de ani de la primul 10, însă mă bucur că aici, în această sală, am ocazia să revăd trei colege de la Oneşti care au fost în echipa mea, înainte de Montreal, care se află aici. Mi-au făcut o surpriză, au venit de la Oneşti. Ce poţi să ai mai frumos decât să ai lângă tine rădăcinile, pentru că de asta vorbim acum, rădăcinile, tradiţiile? Nu poţi să ai viitor dacă nu îţi cunoşti trecutul, şi în acelaşi timp doresc să mulţumesc familiei mele, care este alături de mine”, a spus Nadia.

Marea campioană s-a întâlnit și cu copiii care fac parte din programul After School al Fundației Michael Schmidt.

„Ce bucurie am avut ieri să mă întâlnesc cu toţi copiii!”, a exclamat ea.

La evenimentul de închidere al Săptămânii Haferland, Nadia Comăneci a făcut o paralelă între atmosfera festivalului și cea a unui mare eveniment sportiv.

„Să ştiţi că o să duc mai departe această experienţă, pentru că aici simt că suntem la deschiderea Jocurilor Olimpice. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea de parcă se cunoaşte de 10-15 ani. Faptul că aţi creat această comunitate deschizând uşa, este fantastic”, a declarat Nadia.

Mircea Abrudean, mesaj de la Haferland

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a vorbit despre rolul festivalului în păstrarea tradițiilor și în reconectarea generațiilor cu identitatea culturală a Transilvaniei.

„Mă întorc aici, în inima Transilvaniei, acasă pentru mine, cu bucurie mereu şi cu sentimentul că revin într-un loc în care timpul păstrează ceea ce are mai de preţ civilizaţia noastră: tradiţiile şi dragostea de ţară. Săptămâna Haferland nu mai este de mult doar un festival cultural, ci o promisiune respectată de la an la an şi un simbol viu al dialogului dintre comunităţi, culturi şi generaţii. Ediţia din acest an poartă un nume extrem de sugestiv şi încărcat de emoţii – Dor de Transilvania. Dorul este un cuvânt aproape de netradus, dar pe care toţi cei care suntem prezenţi aici îl înţelegem.

Este dorul saşilor plecaţi departe care îşi rânduiesc anul după aceste zile de vară pentru a reveni acasă. Este dorul de bunici, de meşteşuguri, de liniştea satelor şi de sunetul fanfarei pe uliţele vechi, dar mai presus de toate este dorul de o comunitate care a ştiut întotdeauna să se clădească pe respect, muncă, toleranţă şi bună convieţuire. Iar tema din acest an ne aminteşte un adevăr esenţial: patrimoniul nu este format doar din ziduri, turnuri sau biserici fortificate, patrimoniul este viu prin oameni. Legătura aceasta dintre oameni şi moştenirea lor culturală este cea care transformă Transilvania într-un model european de multiculturalitate şi armonie”, a declarat Abrudean.

El a precizat că a acordat „cu bucurie şi responsabilitate” Înaltul Patronaj al preşedintelui Senatului României evenimentului, pe care l-a descris drept unul „unic în felul său” deoarece facilitează întâlnirea dintre generații și comunități.

„Dialogul intercultural şi diversitatea noastră trebuie privite ca resurse preţioase pentru patrimoniul cultural al României”, a evidenţiat preşedintele Senatului.

Abrudean i-a felicitat pe organizatori pentru efortul depus de-a lungul anilor și a apreciat prezența Nadiei Comăneci la festival, în anul în care România îi sărbătorește performanța de acum 50 de ani.

„Distinsă doamnă Nadia Comăneci, în acest an în care celebrăm performanţa, Anul Nadia, prezenţa dumneavoastră aici ne aminteşte că marile realizări, fie că vorbim despre sportul de performanţă, fie că vorbim despre păstrarea unei civilizaţii seculare precum cea săsească, se clădesc pe aceleaşi fundamente: muncă neobosită, disciplină, sacrificiu şi o ataşare profundă de rădăcini”, a spus Abrudean.

Michael Schmidt, despre „Dor de Transilvania”

Michael Schmidt, președintele Fundației Michael Schmidt și organizator al festivalului, a subliniat importanța investițiilor în cultură, educație și patrimoniu pentru generațiile tinere.

„Noi, la Haferland, investim în cultură, în educaţie şi în patrimoniu pentru generaţiile tinere. Pentru că această moştenire nu ne ţine pe loc, ci ne ghidează spre viitor”, a afirmat Schmidt.

El a explicat și semnificația temei din acest an, „Dor de Transilvania”.

„Pentru mine, dorul nu înseamnă doar să-ţi lipsească un loc. Înseamnă să ai un motiv să revii. Înseamnă legătura cu oamenii, cu valorile şi cu patrimoniul care dau identitate acestei comunităţi. Într-o lume care se schimbă tot mai repede, locurile care îşi păstrează autenticitatea devin cu atât mai valoroase. Comunităţile se construiesc în jurul locurilor, dar mai ales în jurul oamenilor care ne inspiră”, a mai spus Schmidt.

Organizatorul festivalului a mulțumit Nadiei Comăneci pentru prezență și a subliniat semnificația participării sale în anul dedicat performanței de la Montreal.

„Nadia, îţi mulţumesc că ai ales să fii aici, într-un an cu o semnificaţie aparte, în care România îţi sărbătoreşte performanţa de acum 50 de ani, care ne inspiră şi astăzi”, a adăugat Schmidt.

Michael Schmidt a transmis că Săptămâna Haferland este un loc în care oameni din țară și din străinătate se întâlnesc în jurul aceleiași legături cu Transilvania.

„Tema ediţiei din acest an este ‘Dor de Transilvania’. Pentru mine, dorul nu înseamnă doar să-ţi lipsească un loc. Înseamnă să ai un motiv să revii. Înseamnă legătura cu oamenii, cu valorile şi cu patrimoniul care dau identitate acestei comunităţi. Într-o lume care se schimbă tot mai repede, locurile care îşi păstrează autenticitatea devin cu atât mai valoroase.

Noi, aici, investim în cultură, în educaţie şi în patrimoniu pentru generaţiile tinere. Pentru că această moştenire nu ne ţine pe loc, ci ne ghidează spre viitor. Comunităţile se construiesc în jurul locurilor, dar mai ales în jurul oamenilor care ne inspiră. (…) Dacă la plecare ne vom spune simplu ‘ne vedem şi anul viitor’, atunci înseamnă că Haferland şi-a găsit locul în inimile dumneavoastră”, a apreciat Schmidt.

Emil Hurezeanu, mesaj despre sașii care se întorc în România

La eveniment a fost prezent și fostul ambasador Emil Hurezeanu, care a vorbit despre întoarcerea sașilor și despre rolul comunităților în păstrarea legăturilor dintre oameni:

„Acum ne întâlnim. Am plecat toţi din exil, am fost puţini, ce bine că numărul nostru creşte. Rolul unei astfel de întâlniri este restabilirea adevărului care stă numai în apropierea, descoperirea, redescoperirea, îmbrăţişarea dintre oameni. Doar ei poartă adevărul. Nu statele, nu instituţiile. Şi este o revanşă a oamenilor liberi acum, a saşilor care se întorc, a românilor care pot să plece, a noastră care venim şi plecăm în acelaşi timp când şi cum vrem. Această comunitate este şi o formă de supravieţuire, pentru că suntem pe o insulă a nădejdii comuniunii intercomunitare, într-o mare învrăjbită, învolburată.”