Nadia Comăneci, după 50 de ani de la 10 perfect: „18 iulie 1976 rămâne cea mai emoționantă zi din viața mea”

În ziua în care s-au împlinit 50 de ani de la primul 10 perfect din istoria gimnasticii olimpice, Nadia Comăneci a fost omagiată la inaugurarea sălii de gimnastică din Otopeni care îi poartă numele. Fosta campioană a retrăit emoțiile momentului de la Montreal și a vorbit despre viitorul gimnasticii românești.

Nadia Comăneci a retrăit emoțiile primului 10 olimpic la inaugurarea sălii din Otopeni

Nadia Comăneci a declarat sâmbătă, la inaugurarea sălii de gimnastică din Otopeni care îi poartă numele, că ziua de 18 iulie 1976, când a obținut primul 10 din istoria gimnasticii la Jocurile Olimpice de la Montreal, rămâne cel mai emoționant moment din viața sa. Evenimentul a avut loc chiar la împlinirea a 50 de ani de la performanța care a schimbat istoria acestui sport.

Fosta mare campioană a afirmat că retrăirea imaginilor din cariera sa i-a provocat o emoție puternică și a subliniat că noua sală reprezintă un simbol al șanselor pe care copiii le pot avea prin sport. Ea s-a declarat impresionată de faptul că baza sportivă a fost construită într-un timp atât de scurt și a apreciat investiția realizată.

Comăneci a povestit că, în dimineața inaugurării, a simțit aceiași fiori pe care i-a avut înaintea exercițiului de la Montreal. Ea a explicat că, împreună cu antrenorii, a căutat atunci o modalitate de a îmbunătăți exercițiul impus și a decis să adauge un balans mai amplu fiecărui element, gest pe care l-a numit ulterior „atingerea Nadiei”. Potrivit fostei campioane, această schimbare a făcut diferența dintre nota 9,90 și 10. Ea a precizat că, după aterizare, nu s-a uitat la nota primită, fiind preocupată de următorul aparat, bârna, de care îi era foarte teamă.

În cadrul ceremoniei a fost dezvelită și o statuie care o înfățișează pe Nadia Comăneci în momentul final al exercițiului de la Montreal. Fosta gimnastă a apreciat lucrarea, spunând că îi redă foarte bine trăsăturile și că surprinde simbolic momentul istoric din 1976. În opinia sa, ieșirea de la paralele ilustrată de statuie reprezintă și un simbol al libertății și al aspirației către performanță.

„18 iulie a fost şi va fi întotdeauna cea mai emoţionantă zi din viaţa mea, pentru că a fost un moment istoric. Mi-am văzut întreaga viaţă prin acest film şi cu emoţie am privit această fetiţă care a crescut aici, s-a dezvoltat aici, a avut opţiuni să facă sport şi este excepţional să văd asemenea sală care s-a ridicat în câteva luni, fără să cred că aşa ceva se poate face într-un timp atât de scurt.

Azi dimineaţă când m-am trezit, am avut aceiaşi fiori ca acum 50 de ani la Montreal. Acest exerciţiu este cel impus şi împreună cu antrenorii ne gândeam ce putem să facem noi ca acel exerciţiu să fie mai bine decât cel impus. Şi m-am gândit ca la fiecare element să adaug un balans mai mare. Eu l-am numit ”atingerea Nadiei”. Şi asta m-a ajutat să trec de la 9,90 la 10. Dar eu când am aterizat nu m-am uitat la notă, mă gândeam că vine bârna şi îmi era foarte frică.

Statuia este fantastică. Am apucat să o văd înainte. Seamănă foarte bine şi cu faţa mea şi este simbolică pentru ceea ce s-a întâmplat la Montreal. Mi se pare că această ieşire de la paralelă este şi un simbol al libertăţii, reprezintă ceea ce înseamnă a zbura către ceva”, a declarat vedeta.

Sala „Nadia Comăneci” din Otopeni va oferi gratuit cursuri de gimnastică pentru aproximativ 600 de copii pe săptămână

Sala „Nadia Comăneci”, construită de Fundația Ion Țiriac, va putea găzdui aproximativ 600 de copii pe săptămână. Comăneci a declarat că proiectul depășește dimensiunea unei simple investiții sportive și reprezintă o șansă pentru noile generații de a-și construi propriile performanțe. Ea a subliniat că România are nevoie de mai multe baze sportive și a salutat faptul că, în noua sală, copiii vor putea practica gimnastica gratuit.

„Această sală poate fi un start pentru orice copil, este o investiție pentru tineretul de azi. Avem nevoie de baze pentru copii care să facă toate sporturile. Să găsim soluții prin care să facă sport pe gratis. Aici se va face gimnastică gratis. Această sală este una istorică. Mă bucur că sunt în viață să văd această statuie. De multe ori nu mai ai șansa să vezi asemenea momente.

Pe lângă faptul că este o construcţie măreaţă, este şi simbolică. Am bucuria să o văd cât sunt în viaţă, pentru că multe lucruri se fac după ce persoana respectivă nu mai există. (…) Nu este doar o clădire, este un viitor şi o şansă a copiilor să trăiască istoria pe care am trăit-o şi noi acum 50 de ani. (…) Avem nevoie de baze sportive în care copiii să facă sport, orice fel de sport. Dar şi gratis, pentru că înţeleg de la domnul Ţiriac că aceşti copii vor face gimnastică gratis”, a punctat vedeta.

La ceremonie au participat foști mari sportivi, campioni olimpici și reprezentanți ai autorităților. Cu acest prilej, omul de afaceri Ion Țiriac a descris-o pe Nadia Comăneci drept „regina lumii” și a rememorat momentul din 18 iulie 1976, când sportiva din Onești, la nici 15 ani, a obținut primul 10 perfect din istoria Jocurilor Olimpice. El a afirmat că performanța a fost rezultatul a mii de ore de muncă și că impactul acesteia a depășit granițele sportului.

Țiriac a subliniat că Nadia Comăneci a fost prima gimnastă care a primit nota maximă și că acest statut nu îi poate fi luat niciodată, indiferent de performanțele care au urmat. Totodată, el a arătat că noua sală de gimnastică, investiție estimată la aproximativ 8 milioane de euro, este un omagiu adus celei care a dus România în elita sportului mondial și o investiție în viitorul copiilor.

„O fătucă care nu avea încă 15 ani, în mai puțin de un minut, dar după mii și mii de ore de muncă asiduă, a devenit regina lumii, și nu doar a lumii sportive, ci a lumii. Apoi a fost considerată sportiva perfectă, femeia perfectă. Acest dar pe care fata din Onești ni l-a făcut, pentru că e româncă și a rămas româncă, nu poate să ni-l ia nimeni. A fost prima care a luat 10, a fost prima perfectă. Au mai fost și alte note de 10, dar să fii prima înseamnă să rămâi prima”, a mărturisit omul de afaceri.

Nadia Comăneci, despre viitorul gimnasticii românești

Întrebată despre situația gimnasticii românești, Nadia Comăneci a recunoscut că există probleme de comunicare la nivelul federației, însă s-a declarat încrezătoare în viitorul acestui sport. Ea a susținut că dialogul este esențial, chiar și între persoane cu opinii diferite, și că identificarea unor soluții comune este singura cale pentru evitarea eșecului și relansarea gimnasticii.

„Nu am cum să nu cred în viitorul gimnasticii. Am înţeles acum că este un mic haos la federaţie, de comunicare. Comunicarea este extrem de importantă. Chiar dacă noi nu ne agreăm unii cu alţii, trebuie să ne spunem punctul de vedere şi să găsim o soluţie cu care să mergem înainte. Trebuie să începem de undeva pentru că altfel eşuăm”, a zis vedeta.

Nadia Comăneci a primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce

Momentul aniversar dedicat celor 50 de ani de la primul 10 olimpic a fost marcat și printr-o gală organizată la Palatul Parlamentului, pe 30 mai 2026, când președintele României, Nicușor Dan, i-a conferit Nadiei Comăneci Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, cea mai înaltă distincție civilă acordată unui sportiv român.

Despre Nadia Comăneci, scurt istoric

„Zeița de la Montreal” sau „Perfect Nadia” sunt doar două dintre superlativele cu care Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului după ce, în întrecerea de la paralele inegale din cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, a obținut prima notă de 10 din istoria întrecerilor olimpice de gimnastică.

Nadia a început gimnastica la vârsta de 5 ani, fiind selecționată de antrenorul Marcel Duncan și legitimată la AS Flacăra Onești.

Din 1971 a fost antrenată de Bela și Martha Karolyi, iar la vârsta de 11 ani a câștigat primul său titlu de campioană națională absolută. Jumătate de an mai târziu a concurat la categoria maestre, unde a ocupat locul al treilea.

În 1974 a obținut primul mare succes peste hotare, câștigând locul I la individual compus, în cadrul concursului Cupa Prieteniei de la Gera (Republica Democrată Germană).

În 1975, a fost declarată „Cea mai bună sportivă a României” (presa românească) și din Balcani (BTA), iar în 1976, „Cea mai bună sportivă din lume” (presa străină). A cucerit „Trofeul Campioanelor”, la Londra, iar în 1979, la „Cupa Mondială”, desfășurată la Tokyo, s-a clasat pe primul loc la sol și sărituri, pe locul al doilea la bară și pe locul al treilea, la individual compus.

A urmat o ascensiune rapidă care a culminat cu rezultatele obținute în 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal – ediție a JO care a intrat în istoria sportului drept „Olimpiada Nadia Comăneci”, după ce Nadia a primit șapte note de 10 (primele în istoria concursurilor oficiale de gimnastică!) și a stabilit un „record absolut”: 20 de puncte, la paralele inegale (potrivit codului de punctaj de la acea vreme).

După 1977, Nadia s-a pregătit la București, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977 – august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoraș (aprilie 1980 – august 1981).

Nadia a cucerit primul titlu mondial la bară pentru gimnastica românească și două medalii de argint, la sărituri și cu echipa, la CM din 1978, de la Strasbourg.

În 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia a făcut parte din echipa de gimnastică a României care a cucerit primul titlu de campioană mondială pe echipe (389,550 p) din istoria gimnasticii.

A cucerit de trei ori consecutiv titlul de campioană continentală și a intrat definitiv în posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnastă care a reușit această performanță.

În 1981, la Universiada de la București, Nadia a obținut cinci medalii de aur.

S-a retras din activitatea competițională în 1984, având în palmares 24 de medalii câștigate la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Campionate Europene, dintre care 16 de aur.

În codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), la paralele inegale sunt incluse două elemente denumite „coborare Comăneci” și „salt Comăneci”. Comitetul Internațional Olimpic i-a acordat „Ordinul Olimpic de argint”, pentru meritele deosebite în domeniul sportului și servicii remarcabile aduse cauzei olimpice, iar Comitetului Olimpic Român i-a conferit „Colanul Olimpic”.

În noiembrie 1989, Nadia a emigrat în Statele Unite ale Americii, apoi în Canada, după care a revenit în SUA și s-a stabilit la Oklahoma. S-a căsătorit cu Bart Conner, campion de gimnastică al SUA și campion olimpic.

În 1993, Nadia Comăneci a devenit prima gimnastă din România inclusă în International Gymnastics Hall of Fame.

În 1996 a fost aleasă președinte de onoare al Federației Române de Gimnastică (FRG). Fundația americană pentru Sport Feminin (WSF), care anual premiaza femeile cu merite deosebite în sport, i-a acordat „Premiul Flo Hyman” în 1998.

După JO Montreal a devenit Maestru Emerit al Sportului, după care a primit titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

În anul 2000, i s-a conferit Ordinul național „Steaua României” în grad de comandor.

În septembrie 2006, la aniversarea a 100 de ani de existență a Federației Române de Gimnastică, s-a instituit Trofeul „Nadia Comăneci”.

În 2017, a participat la Campionatele Mondiale de gimnastică artistică de la Montreal, orașul canadian în care a scris istoria gimnasticii în urmă cu 41 de ani, în calitate de ambasador al competiției, și a înmânat medalia de aur campioanei absolute.