ÎCCJ a amânat decizia definitivă în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, pentru data de 20 august, pronunțarea unei decizii definitive în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar în primă instanță Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară.

ÎCCJ a amânat pronunțarea unei decizii definitive în procesul deschis împotriva Guvernului

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Hotărârea instanței de fond prevede că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În cazul în care plata nu este efectuată în acest termen, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Neexecutarea hotărârilor definitive încalcă dreptul de proprietate

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă susține că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive timp de mai bine de zece ani încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.

Totodată, ÎCCJ acuză Guvernul că, prin refuzul de a plăti aceste sume, afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului.

De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii a instanței europene.

Guvernul a sesizat CCR pentru un conflict constituțional

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit premierului, instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară. Ilie Bolojan a susținut că rolul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, ÎCCJ și-ar fi depășit competențele constituționale.

Premierul a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a spus Ilie Bolojan.

Restanțele provin din majorări salariale aplicate retroactiv

În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Fondurile urmau să acopere plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.

Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la decizii pronunțate anterior de instanțe. Majorările se aplică retroactiv începând cu anul 2018.

Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți și redirecționarea fondurilor către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.