CCR extinde interdicția pentru inițiativele legislative cetățenești. Ce măsuri nu pot propune românii

CCR a clarificat cât de departe merge interdicția privind inițiativele legislative cetățenești în domeniul fiscal. Decizia schimbă practic limitele unor astfel de proiecte: nu doar taxele și impozitele sunt vizate, ci și măsurile care pot majora semnificativ cheltuielile statului. Hotărârea a fost declanșată de proiectul sindicatelor din educație.

CCR extinde interdicția pentru inițiativele legislative cetățenești. Ce măsuri nu pot propune românii?

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că interdicția impusă cetățenilor de a depune în Parlament o inițiativă legislativă în domeniul fiscal nu vizează doar taxele, impozitele și contribuțiile obligatorii, precum CAS și CASS. Potrivit CCR, interdicția se extinde și asupra măsurilor care ar putea provoca o „creștere majoră a cheltuielilor publice”.

Astfel de măsuri nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești, deoarece „cetățenii nu pot avea o privire de ansamblu nici asupra veniturilor și nici asupra cheltuielilor bugetare pentru a putea evalua în mod obiectiv sustenabilitatea unor astfel de măsuri”. Hotărârea CCR a fost publicată joi în Monitorul Oficial și vine în urma unei inițiative legislative cetățenești depuse de 153.532 de români din 12 județe.

Plaja de manevră a cetățenilor care vor să schimbe o lege a fost analizată de CCR după ce sindicatele din învățământ au depus în Parlament, la începutul anului, o inițiativă legislativă cetățenească. Proiectul prevedea, printre altele, creșteri de salarii, acordarea unor prime de instalare, reintroducerea unor burse, plata salariilor câștigate în instanță și majorarea valorii voucherelor de vacanță.

Conform Constituției, dreptul la inițiativă legislativă nu aparține doar parlamentarilor și Guvernului, ci și cetățenilor, în anumite condiții. Pentru ca un proiect de lege să poată fi depus în Parlament de cetățeni, acesta trebuie să fie susținut prin semnături de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Semnatarii trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul proiectului de lege.

Există însă și o interdicție generală importantă. Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, precum și amnistia și grațierea nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor.

Prin hotărârea recentă, CCR a clarificat că noțiunea de domeniu fiscal nu se limitează la stabilirea sau modificarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor. Ea include și măsurile care pot genera o creștere majoră a cheltuielilor publice, întrucât cetățenii nu au, în viziunea Curții, posibilitatea de a evalua ansamblul veniturilor și cheltuielilor bugetare și, implicit, sustenabilitatea unor astfel de măsuri.

CCR explică de ce românii nu pot propune majorări de salarii sau cheltuieli publice prin inițiative legislative

Deranjați de deciziile de „eficientizare” a cheltuielilor statului aplicate anul trecut în cazul profesorilor, sindicatele din învățământ au depus în Camera Deputaților, prin liderii Simion Hăncescu (FSLI) și Marius Nistor (FSE Spiru Haret), o inițiativă legislativă care prevedea creșterea veniturilor personalului din învățământ, acordarea unor burse olimpice și plata mai rapidă de către stat a sumelor câștigate în instanță de angajații din sistem.

Inițiatorii proiectului au susținut că măsurile adoptate de autorități afectează puternic educația și cercetarea din România și au fost fundamentate în principal pe date contabile, fără să țină cont de realitățile din sistem, de capacitatea acestuia de a face față schimbărilor și de opiniile specialiștilor în științele educației.

Potrivit acestora, măsurile de „eficientizare” aplicate de Guvern în domeniul învățământului vor produce costuri mai mari pe termen mediu și lung. Sindicatele au susținut că acestea afectează atât calitatea educației, cât și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari.

Reuniți în plen pe 15 iulie, judecătorii Curții Constituționale au constatat că inițiativa legislativă cetățenească îndeplinea condițiile tehnice referitoare la numărul de susținători.

Ulterior, Curtea Constituțională a analizat sintagma „probleme fiscale”, despre care Constituția prevede că nu poate face obiectul unui proiect de lege inițiat de cetățeni. Judecătorii au considerat că această formulare este una generică și necesită o interpretare pentru a stabili cu exactitate întinderea interdicției.

În motivarea deciziei, CCR a pornit de la sensul termenului „fisc” din Dicționarul explicativ al limbii române. Potrivit definiției citate de Curte, fiscul este instrumentul administrativ al statului care stabilește și administrează impozitele și taxele datorate statului de contribuabili, precum și instituția administrației de stat care se ocupă de stabilirea, încasarea, urmărirea silită și administrarea acestor venituri.

„Ca atare, „problemele fiscale” ar putea fi cele care vizează impozitele, taxele și contribuțiile către bugetul de stat”, a reținut CCR.

Curtea a arătat însă că interdicția nu poate fi interpretată în sensul că se referă exclusiv la impozite și taxe. Potrivit judecătorilor, prin intermediul bugetului public național, statul controlează constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor publice, iar Guvernul este autoritatea care are competența constituțională de a elabora proiectul bugetului de stat și de a gestiona resursele financiare ale țării.

CCR a argumentat că Guvernul deține imaginea de ansamblu asupra economiei și mecanismele și datele necesare pentru a evalua resursele financiare reale ale țării și pentru a asigura funcționarea serviciilor publice. În acest context, Curtea a arătat că cheltuielile publice trebuie prevăzute în bugetul de stat în deplină cunoștință de cauză, astfel încât să poată fi acoperite în mod cert pe parcursul anului bugetar.

Prin urmare, CCR a stabilit că excluderea „problemelor fiscale” din sfera inițiativei legislative cetățenești nu privește doar stabilirea taxelor și impozitelor. Interdicția se extinde și la măsurile care au un impact major asupra bugetului de stat și care urmează să fie aplicate în timpul execuției bugetare curente, fără să țină de concepția viitoare privind formarea bugetului.

Curtea a dat ca exemple acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat. În opinia CCR, cetățenii nu pot avea o imagine de ansamblu asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru a putea evalua obiectiv sustenabilitatea unor astfel de măsuri.

Judecătorii au concluzionat că o creștere majoră a cheltuielilor publice implică, în mod necesar, și o creștere a fiscalității, respectiv a taxelor și impozitelor percepute de stat pentru acoperirea acestor cheltuieli. Curtea a arătat că rațiunea principală a interdicției prevăzute de articolul 74 alineatul (2) din Constituție este protejarea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice a statului.

Argumentele se regăsesc în Hotărârea CCR nr. 1 din 15 iulie 2026, publicată joi în Monitorul Oficial.

Ce măsuri nu mai pot propune cetățenii? Exemple

CCR a oferit și exemple concrete de măsuri din proiectul sindicatelor din învățământ care nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești. Printre acestea se numără raportarea anumitor sporuri din învățământul preuniversitar la norma didactică de predare-învățare-evaluare, în locul numărului mediu de ore lucrătoare.

Curtea a considerat că nici majorarea salarială cu 10% aplicată salariului de bază pentru personalul didactic încadrat în regim de plată cu ora, care desfășoară și activități de management al clasei, nu poate fi propusă printr-o inițiativă legislativă cetățenească.

Aceeași situație se aplică și în cazul primei de instalare în valoare de trei salarii de bază pentru cadrele didactice titulare din unități de învățământ aflate în zone defavorizate sau izolate.

În ceea ce privește bursele, proiectul prevedea raportarea burselor acordate studenților la salariul net al unui profesor debutant, în locul salariului minim pe economie. Inițiativa mai prevedea reintroducerea burselor de excelență olimpică I și a celor internaționale, precum și acordarea burselor pentru românii de pretutindeni pe întreaga durată a anului calendaristic, în locul perioadei în care se desfășoară activitățile didactice.

O altă măsură prevăzută în proiect viza acordarea mai rapidă, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază pentru cadrele didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat.

Inițiativa legislativă prevedea și abrogarea dispozițiilor referitoare la compensarea muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal doar prin acordarea de timp liber corespunzător.

Sindicatele au propus, de asemenea, modificarea indicatorului utilizat pentru acordarea voucherelor de vacanță personalului din sistemul de învățământ. Astfel, „salariul de bază net cuvenit funcției de bază” ar fi urmat să fie utilizat în locul „salariului net cuvenit funcției de bază”.

O altă prevedere urmărea obligarea Guvernului să plătească într-o singură tranșă sumele câștigate prin hotărâri judecătorești de angajații din sistemul de învățământ.

Potrivit CCR, toate aceste măsuri presupun majorarea substanțială a bugetului de stat alocat educației pentru anul în curs și reintroducerea unor facilități fiscale abrogate. În opinia Curții, acestea țin de politica fiscal-bugetară a statului și integrează norme cu caracter fiscal.

Judecătorii CCR au mai arătat că măsurile implică decizii complexe, care afectează veniturile și cheltuielile publice la nivel național și modifică direct mecanismele de impunere și structura cheltuielilor statului, respectiv bugetul de stat pentru anul în curs. Din acest motiv, Curtea a considerat că aceste reglementări au caracter fiscal.