România, în fața unui fenomen greu de ignorat: ce arată PISA despre școlile care pot schimba destinul elevilor

Rezultatele României la testarea PISA 2025 indică o deteriorare a performanțelor elevilor la Științe, Lectură și Matematică, iar țara se află sub media OECD și la noua evaluare a competențelor digitale. Fostul ministru al Educației Mircea Miclea consideră că datele publicate pe 8 septembrie 2026 „ar trebui să șocheze autoritățile”.

Rezultatele PISA 2025 scot la iveală o diferență uriașă între elevii din România. Mircea Miclea explică de ce

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este legat de diferențele dintre școlile din România. Potrivit analizei lui Miclea, România se află în primele 10 țări și regiuni economice dintre cele 91 participante în care inegalitatea dintre școli este la un nivel foarte ridicat, iar aproximativ 50% din variația performanțelor elevilor este asociată școlii pe care aceștia o frecventează.

Miclea avertizează că diferențele dintre elevii care beneficiază de școli bune și cei care învață în unități dezavantajate se pot amplifica și pot avea efecte asupra societății.

 „Inegalitatea aceasta se replică: ai o inegalitate la nivelul educației, care apoi se propagă mai departe în societate. Diferența dintre cei care fac parte din medii selectate și merg la școli bune și cei care sunt în spate va crește din ce în ce mai mult”, a declarat Mircea Miclea.

Fostul ministru leagă această evoluție de riscul apariției unor diferențe sociale tot mai mari și spune că problema trebuie privită și din perspectiva securității naționale. „Se vor crea falii sociale: vor gândi diferit, vor acționa diferit, vor trăi diferit, din ce în ce mai diferit. Adică asta este o problemă de securitate națională: această creștere a inegalității”, a declarat Mircea Miclea într-un interviu acordat Edupedu.ro.

România, în scădere la toate disciplinele evaluate

PISA 2025 a reprezentat cea mai amplă evaluare a adolescenților de 15 ani, cu 760.000 de participanți din 91 de țări și regiuni economice. Potrivit lui Mircea Miclea, rezultatele permit compararea evoluției României cu cele ale celorlalte sisteme educaționale participante.

La Științe, România a obținut un scor de 425, în timp ce media OECD este de 484. Față de 2022, România a pierdut șapte poziții în clasament. La Lectură, scorul este de 413, iar România a coborât tot cu șapte poziții față de evaluarea precedentă.

La Matematică, România are un scor de 419 și a pierdut două poziții față de 2022. Miclea sintetizează evoluția celor trei domenii printr-o formulare directă: „Deci peste tot e mai rău decât în 2022. Situația s-a înrăutățit, așadar, ceea ce nu este deloc o veste bună.”

Ediția PISA 2025 a inclus, pentru prima dată, și o evaluare a competențelor digitale. România a obținut 442 de puncte, sub media OECD de 500 de puncte. Astfel, potrivit analizei prezentate de Miclea, rezultatele României sunt sub media OECD la toate domeniile evaluate, iar performanțele s-au deteriorat față de 2022.

Mircea Miclea: Ar trebui să șocheze autoritățile, dar mă îndoiesc că vor fi șocate

Miclea susține că datele ar trebui să determine autoritățile să acorde o atenție mai mare finanțării educației. El invocă rezultatele PISA potrivit cărora există o relație între investițiile în educație și performanțele elevilor până la un anumit nivel de finanțare.

„Ar trebui să șocheze autoritățile, dar mă îndoiesc că vor fi șocate, pentru că sunt interesate de cu totul alte aspecte, irelevante pentru această țară: de interese proprii, nu de interese naționale.”, afirmă fostul ministru.

Potrivit acestuia, până la o investiție de 85.000 de dolari pe an pentru fiecare elev, creșterea investiției în educație este asociată cu creșterea performanțelor. După acest prag, relația dintre suma investită și rezultatele obținute nu mai este una directă. Miclea subliniază însă că România este mult sub nivelul respectiv de finanțare.

„Prin urmare, primul lucru pe care ar trebui să îl înțeleagă autoritățile este acesta: dacă dăm mai mulți bani, vor crește performanțele. Nu o spunem noi, nu o spun sindicatele, o spun aceste date. Ar trebui să se uite la date și să nu mai taie din banii care sunt dați pentru educație. Cum s-a tăiat ultima dată, inclusiv bursele sociale, în timpul vacanței.”

Diferențele dintre școli influențează puternic rezultatele elevilor

Un alt indicator considerat important de Mircea Miclea este ponderea pe care o are școala în rezultatele elevilor. Potrivit datelor invocate de acesta, România se află printre primele 10 țări participante la PISA în care apartenența la o anumită școală explică aproximativ 50% din variația scorurilor.

Miclea spune că această diferență poate fi observată inclusiv între școlile din mediul urban și cele din mediul rural. În opinia sa, rezultatele nu trebuie interpretate prin prisma unei diferențe de capacitate între copii, ci prin diferențele de calitate dintre școli.

„Prin urmare, suntem în primele 10 țări în care diferența asta este de peste 50%, ceea ce este extrem de îngrijorător: arată că învățământul nostru este, concret, inegal, cu o inegalitate mult mai mare decât în majoritatea celor 91 de țări luate în calcul în clasament, nu doar dintre țările OECD.”

În acest context, Miclea susține că intervențiile ar trebui orientate către școlile dezavantajate, inclusiv prin atragerea profesorilor bine pregătiți și prin distribuirea resurselor astfel încât diferențele dintre unitățile de învățământ să fie reduse.

Ce propune fostul ministru

Fostul ministru leagă această situație și de fenomenul „vizelor de flotant”, prin care părinții încearcă să își înscrie copiii la anumite școli. Explicația oferită de Miclea este legată de diferența semnificativă pe care școala o poate avea asupra performanței elevului.

„Întrucât vrei binele copilului tău! Vrei să îl dai la o școală mai bună, pentru că știi că la ce școală este face o mare diferență. Iată, și aceste date arată că face o diferență de 50% în performanțe. Atunci este rațional să faci apel la toate mijloacele legale sau cvasi-legale ca să îți dai copilul la o școală bună.”

Una dintre soluțiile pe care Miclea spune că le-a susținut de aproximativ 15 ani este crearea unei platforme naționale de învățare. Propunerea presupune ca pe platformă să fie disponibile, de la clasa I până la clasa a XII-a, lecțiile celor mai buni profesori din țară, astfel încât acestea să poată fi accesate de elevi și părinți indiferent de școala sau localitatea în care se află.

„Și atunci ai fi creat posibilitatea ca și un copil dintr-o clasă slabă sau dintr-un sat să aibă acces la lecțiile celui mai bun profesor. Au fost mulți bani alocați pe această temă și nu s-a întâmplat absolut nimic.”

Discuția despre finanțare și gestionarea banilor din educație

În discuția despre finanțarea educației, Miclea respinge argumentul potrivit căruia rezultatele slabe ar fi asociate exclusiv cu o eventuală utilizare necorespunzătoare a fondurilor. El indică responsabilitatea consiliilor locale în gestionarea unei mari părți a resurselor financiare ale școlilor, în special pentru infrastructură și logistică.

„Ar trebui, în primul rând, să se uite la ei, la partide, și abia după aceea să vadă ce se fură în școli. Gestiunea școlilor este în autoritatea consiliilor locale: ei gestionează marea majoritate a resurselor financiare ale școlilor, mai ales cele referitoare la infrastructură și logistică.”

Miclea afirmă că, în cazul în care există pierderi de resurse la nivel local, responsabilitatea trebuie căutată la nivelul celor care administrează aceste fonduri și nu transferată asupra școlilor. „E complet incorect să crezi că școala e vinovată de această scurgere de resurse către alte lucruri decât educația.”

El vorbește și despre proiectele finanțate sau inițiate de Ministerul Educației pe care le consideră lipsite de eficiență pentru elevi și profesori. Potrivit lui Miclea, unele dintre acestea sunt folosite pentru direcționarea resurselor către anumite grupuri, fără ca problemele sistemului să fie rezolvate.

„Multe dintre proiectele acestea sunt susținute de Ministerul Educației. Uneori, multe dintre ele sunt chiar inițiate de Ministerul Educației, ca să dea bani cui dorește ministerul să dea bani, nu ca să rezolve o problemă.”

În aceeași discuție, el afirmă că responsabilitatea pentru modul în care sunt gestionate resursele trebuie asumată de autoritățile care le administrează. „Nu trebuie să spună că școala fură. Nu, adevărul este că «noi, autoritățile, furăm, dar dăm vina pe școală».”

Evaluarea Națională, finanțarea și reducerea inegalităților

Pentru schimbarea modului în care este evaluată pregătirea elevilor, Mircea Miclea propune raportarea Evaluării Naționale la modelul PISA. El susține existența unor probe care să acopere Științele, Limba și literatura română, Matematica și Competențele Digitale.

„Adică evaluarea să se facă printr-o probă transdisciplinară de Științe, o probă de Limba și literatura română, o probă de Matematică (care poate fi combinată cu cea de Științe) și o probă de Competențe Digitale.”

Miclea amintește că o astfel de abordare a fost prevăzută în legea educației din 2011, dar nu a fost aplicată. El susține, de asemenea, utilizarea celor șase niveluri de competență folosite de PISA, astfel încât România să aibă o metrică ce poate fi comparată constant cu rezultatele internaționale.

„Deci, PISA e un reper pentru Evaluarea Națională. Aș merge și mai departe: PISA utilizează 6 niveluri [de competență]. Ar merita să mergem și noi pe 6 niveluri de evaluare a competențelor, așa cum face PISA, ca să avem o metrică similară cu a PISA, care să ne permită să comparăm constant rezultatele noastre cu rezultatele de la PISA.”

A doua direcție indicată de Miclea este creșterea finanțării pentru educație. El repetă că datele PISA indică o corelație între banii investiți și performanțele elevilor până la pragul de 85.000 de dolari pe elev anual și afirmă că România este departe de acest nivel.

„Dacă vrem performanțe mai mari, trebuie să dăm mai mulți bani pentru educație. Sigur, plusul de bani nu rezolvă toate problemele, dar finanțarea este esențială până la nivelul la care am arătat și corelația este foarte clară.”

A treia direcție indicată este reducerea diferențelor dintre școli. Miclea revine asupra faptului că România se află între primele 10 țări în care inegalitatea dintre școli este foarte mare și susține că această diferență poate avea efecte sociale pe termen lung.

„Inegalitatea aceasta se replică: ai o inegalitate la nivelul educației, care apoi se propagă mai departe în societate. Diferența dintre cei care fac parte din medii selectate și merg la școli bune și cei care sunt în spate va crește din ce în ce mai mult.”

Întrebat dacă această situație poate conduce la conflicte, Miclea răspunde că există posibilitatea apariției unor tensiuni politice, sociale și economice. „Poate conduce la conflicte, poate conduce la tensiuni politice majore, la alianțe majore de angajament politic; are consecințe economice și sociale substanțiale.”

Efectele rezultatelor PISA asupra economiei

Miclea discută și despre posibilele implicații ale nivelului de pregătire al viitorilor angajați pentru mediul de afaceri. El pornește de la evoluția mediei OECD și arată că proporția elevilor considerați low performers, aflați la nivelurile 1 sau 2 de competență, a crescut de la 25% în 2022 la 29%.

În același timp, Miclea indică rezultatele obținute de anumite teritorii și regiuni din China, unde scorurile la Științe au fost cu aproximativ 100 de puncte peste media OECD. Potrivit acestuia, diferențele sunt relevante pentru evoluția viitoare a investițiilor în știință și tehnologie.

„Deci asta arată că investițiile și progresele majore în știință și tehnologie vor avea loc mai degrabă acolo decât în Europa sau decât în Vest.”

În cazul României, fostul ministru leagă scăderea rezultatelor la Științe, Lectură și Matematică de atractivitatea țării pentru investițiile în domenii care presupun un nivel ridicat de calificare. El afirmă că o forță de muncă mai slab pregătită poate influența tipul de investiții atrase.

„Nu investești, de regulă, într-o țară în care vezi că competențele cetățenilor sau ale celor care vor intra pe piața muncii din țara respectivă sunt din ce în ce mai slabe.”

Miclea spune că rezultatele educaționale sunt legate de nivelul avuției naționale și critică ceea ce numește „elite extractive”, despre care afirmă că urmăresc obținerea resurselor pentru interese proprii în locul rezolvării problemelor sistemului. „Dar, dacă nu ești interesat decât să extragi resurse, nu-ți pasă de aceste date.”

Turcia și Austria, exemple indicate de Miclea

Întrebat ce țări ar trebui analizate de autoritățile române ca repere în politica educațională, Miclea indică Turcia și Austria. El subliniază evoluția Turciei între 2022 și 2025, când aceasta a urcat 15 poziții, și menționează creșterea Austriei cu șapte poziții.

„Turcia, de exemplu, care e în preajma noastră și nu e neapărat mai dezvoltată decât noi, a avut un salt din 2022 până în 2025 de 15 poziții. Trebuie văzut ce se întâmplă în Turcia, din moment ce a avut acest progres spectaculos. Austria a crescut cu șapte poziții.”

În același timp, Miclea consideră necesară analiza sistemelor educaționale asiatice și a rezultatelor obținute de acestea la PISA. El susține că politicile publice ar trebui construite pornind de la date și de la exemplele care pot fi analizate comparativ.

„Asta înseamnă, din nou, să studiezi lucrurile fără să fii orbit de ideologii, să le studiezi ca pe niște fapte din care vrei să extragi niște concluzii, pe care să le transformi în politici publice.”

Ce recomandă fostul ministru

În ceea ce îi privește pe părinți, Miclea indică două aspecte pe care aceștia ar trebui să le urmărească după publicarea rezultatelor PISA 2025. Primul este alegerea școlii, având în vedere diferențele mari de performanță asociate unității de învățământ.

„Prima: să fie și mai atenți la ce școală își dau copiii. Acestea sunt datele și e trist că e așa, dar asta arată datele: că foarte mult contează la ce școală îți dai copilul.”

Al doilea aspect este atitudinea familiei față de școală și față de procesul de învățare. Miclea susține că sprijinul acordat de familie are o asociere semnificativă cu rezultatele elevilor, datele PISA indicând o diferență de 35 de puncte.

„Datele arată că, dacă ai o atitudine pozitivă față de școală – în sensul că îți susții copilul să învețe, îi spui că învățarea merită făcută, că merită să știe mai multe lucruri, îl întrebi din când în când ce a mai învățat la școală, îl susții în ceea ce învață -, acest suport pozitiv din partea familiei față de școală, această atitudine pozitivă a familiei pentru școală dă socoteală pentru 35 de puncte în performanța elevilor.”

Lectura, în centrul preocupărilor privind competențele elevilor

La finalul interviului, Miclea indică rezultatele privind literația și înțelegerea textului drept una dintre principalele sale preocupări. El precizează că evaluarea PISA la Lectură nu se referă doar la citirea mecanică, ci la înțelegerea și interpretarea textului. Potrivit datelor prezentate de acesta, scorul a scăzut de la 500 de puncte în 2010 la 482 în 2022 și la 463 în prezent. Miclea descrie această evoluție drept o scădere accentuată a capacității de înțelegere și interpretare a textului.

„Și aici PISA este în cădere liberă. Vă dau datele: în 2010 scorul era 500, în 2022 era 482, iar acum este 463, deci e o cădere liberă la înțelegerea și interpretarea textului.”

El spune că scăderea este legată în special de dificultatea elevilor de a parcurge și înțelege texte lungi, care presupun păstrarea simultană a mai multor informații. În această interpretare, deteriorarea rezultatelor la Lectură este asociată și cu capacitatea de argumentare, de identificare a dovezilor și de evaluare a informațiilor.

„Adică acest lucru arată că am trecut (ca să folosesc o terminologie pe care am văzut-o într-un studiu) de la o societate literată la o societate post-literată. Lectura și scrisul au intrat într-o criză majoră, care va avea consecințe majore asupra gândirii logice, asupra gândirii critice.”

Practic, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, tot mai expuși la fake news

Miclea leagă această evoluție de capacitatea oamenilor de a analiza informațiile și de vulnerabilitatea la manipulare și fake news. El afirmă că lectura textelor lungi contribuie la dezvoltarea gândirii logice, la concentrarea atenției și la gândirea abstractă. „Din păcate, toate astea se deteriorează odată cu deteriorarea acestei capacități.”

Fostul ministru își exprimă preocuparea față de scăderea interesului pentru citirea, analiza și interpretarea textelor lungi și afirmă că situația are implicații asupra gândirii logice, argumentării, gândirii critice și capacității de a rezista manipulării.

„Practic, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, tot mai expuși la fake news și cred că, în acest context, predarea limbii și literaturii se face în cel mai neprielnic mediu din ultimul secol, adică interesul pentru text și angajamentul de a citi, analiza și interpreta texte lungi este la cel mai scăzut nivel posibil.”