Cu ce riscuri ne putem confrunta în următorii ani. Ilie Bolojan vorbește despre ratingul României: Sper să putem trece la o perspectivă stabilă

Premierul interimar Ilie Bolojan și-a exprimat optimismul în privința menținerii ratingului de țară al României, în contextul în care urmează o nouă evaluare din partea agenției Moody’s. El a subliniat că România are nevoie cât mai rapid de un Guvern cu puteri depline, care să continue reducerea cheltuielilor și consolidarea fiscală, și a avertizat că apropierea alegerilor din 2028 poate afecta disponibilitatea pentru reforme.

Ilie Bolojan vorbește despre ratingul României și despre riscurile următorilor ani

Într-o declarație făcută joi, la Palatul Victoria, Bolojan a explicat că agențiile de rating analizează trei elemente esențiale atunci când evaluează o țară: situația financiară, respectiv deficitul, stabilitatea politică și perspectiva de viitor.

Potrivit premierului interimar, cel mai important criteriu îl reprezintă datele economice concrete și evoluțiile înregistrate până la momentul evaluării. El a arătat că România se află la finalul primului semestru și că există deja datele aferente acestei perioade, iar orice agenție care analizează situația țării constată că, față de deficitul de 9,3%, într-un singur an au fost realizate reduceri importante. Bolojan a precizat că aceste măsuri au implicat și costuri sociale și că astfel de decizii nu pot fi luate fără efecte asupra populației, mulțumindu-le românilor pentru participarea la acest efort.

„Cel mai important element îl reprezintă cifrele brute, datele la zi – ceea ce a făcut o țară până la momentul evaluării. România se află acum la finalul primului semestru și avem deja datele aferente acestei perioade. (…) Orice agenție care evaluează România constată că, față de deficitul de 9,3% pe care îl aveam, într-un singur an am reușit reduceri importante. Aceste reduceri au însemnat, evident, și costuri sociale. Astfel de măsuri nu pot fi luate fără să deranjeze pe nimeni. Le mulțumesc românilor că au fost parte din acest efort”, a declarat premierul interimar.

Premierul interimar a vorbit și despre importanța stabilității politice

Premierul interimar a vorbit și despre importanța stabilității politice, al doilea criteriu major utilizat de agențiile de rating. El a calificat drept iresponsabilă demiterea unui Guvern fără existența unei soluții politice pentru învestirea unui nou Executiv și a afirmat că, după trecerea unei perioade de la căderea Guvernului, consecințele unei asemenea situații sunt mai ușor de înțeles.

În opinia sa, o perioadă de incertitudine politică nu permite agențiilor de rating, cetățenilor sau investitorilor să estimeze direcția viitoare a politicilor publice, iar lipsa stabilității generează semne de întrebare.

„Al doilea criteriu după care o agenție de rating judecă o țară este stabilitatea politică, un element care are o pondere importantă în evaluare. Poate că acum, după o perioadă de timp de la căderea acestui Guvern, ne dăm seama cât de iresponsabilă a fost acțiunea de a demola un Guvern fără să pui nimic în loc.

O perioadă de incertitudine politică nu le permite nici agențiilor de rating, nici cetățenilor, nici investitorilor să estimeze care vor fi politicile publice pe care le va urma guvernarea într-o țară. Atât timp cât nu există stabilitate, apar semne de întrebare”, a mai spus Bolojan.

Bolojan a insistat asupra necesității formării rapide a unui Guvern care să continue măsurile considerate necesare pentru echilibrarea finanțelor publice. El a afirmat că România are nevoie de un Executiv care să controleze gradul de îndatorare, să reducă deficitele, să combată evaziunea fiscală, să reducă cheltuielile statului și să se confrunte cu grupurile privilegiate care se opun măsurilor de normalizare în diverse domenii.

„Dar de un Guvern care continuă ceea ce este necesar, care face ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine. Un Guvern care controlează gradul de îndatorare, reduce deficitele, luptă împotriva evaziunii fiscale, reduce cheltuielile statului și combate cartelul privilegiaților care se opun oricărei măsuri de normalizare a unui domeniu”, a mai spus premierul interimar.

Premierul interimar a abordat și perspectiva anilor 2027-2028

Premierul interimar a abordat și perspectiva anilor 2027-2028, pe care agențiile de rating o includ în evaluările lor. El a arătat că apropierea anilor preelectorali și electorali este însoțită deja de declarații și dezbateri privind deblocarea tuturor posturilor din sectorul public, majorări salariale și alte măsuri fără constrângeri bugetare, iar aceste semnale sunt atent analizate.

Bolojan a susținut că experiența perioadei 2023-2024 arată că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește, motiv pentru care există îngrijorări în legătură cu perspectiva României pentru 2027-2028.

Premierul interimar și-a exprimat speranța că ratingul României va fi menținut și că perspectiva va putea deveni stabilă, apreciind că aceasta este singura soluție pentru reducerea costurilor de finanțare și pentru ieftinirea dobânzilor la care statul se împrumută.

„Al treilea element după care agențiile de rating judecă o țară este perspectiva de viitor. În cazul României, aceasta înseamnă anii 2027–2028. În condițiile în care urmează ani preelectorali sau electorali, iar în spațiul public apar declarații și dezbateri despre deblocarea tuturor posturilor, majorări salariale și alte măsuri fără constrângeri bugetare, aceste semnale sunt atent analizate.

Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește. Nu este de mirare că, atunci când este analizată perspectiva pentru 2027–2028, există o anumită îngrijorare cu privire la viitor.

Eu sper ca ratingul României să fie menținut și să putem trece la o perspectivă stabilă. Este singura soluție prin care putem reduce costurile de finanțare și ieftini dobânzile la care ne împrumutăm”, a completat Bolojan.

În urmă cu câteva zile, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a permis evitarea retrogradării în categoria junk. Următoarea evaluare va fi realizată de agenția Moody’s.

România așteaptă evaluarea Moody’s după decizia Fitch

România așteaptă vineri evaluarea agenției de rating Moody’s, după ce, în urmă cu o săptămână, agenția Fitch a decis menținerea ratingului de țară la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Bucureștiul a evitat la limită retrogradarea la categoria junk, însă decizia Fitch a fost însoțită de avertismente privind riscurile generate de incertitudinea politică prelungită, care ar putea afecta consolidarea fiscală în anii următori.

În acest context, obiectivul Ministerului Finanțelor de readucere a perspectivei de rating de la negativă la stabilă este pus sub semnul întrebării. Analistul economic Adrian Negrescu consideră că evaluarea Moody’s trebuie privită cu atenție și îngrijorare, deoarece agenția acordă o importanță mai mare aspectelor administrative și instituționale decât a făcut-o Fitch.

Potrivit analistului, deși România afișează rezultate financiare mai bune, inclusiv un deficit bugetar de aproximativ 2% după primele șase luni ale anului, față de un nivel dublu în urmă cu un an, Moody’s urmărește în mod special lipsa deciziilor administrative și absența unui guvern cu puteri depline. El atrage atenția că România se află de peste două luni într-o criză politică, iar această situație ridică semne de întrebare privind respectarea angajamentelor asumate față de investitori și față de cei care finanțează statul român.

Negrescu subliniază că România se împrumută în medie cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice.

„Cred că trebuie să privim cu atenție și îngrijorare, ca să citez dintr-un clasic în viață, ceea ce se va întâmpla vineri în evaluarea ratingului României de către agenția Moody’s. Pentru că, spre deosebire de ce am văzut la Fitch, acel avertisment extrem de dur legat de situația politică Moody’s, sunt mult mai atenți la zona asta administrativă. Adică, dincolo de faptul că avem un deficit bugetar foarte bun, un 2% după primele șase luni, gândiți-vă că acum un an de zile aveam dublu deficitul bugetar. Dincolo de rezultatele financiare, pentru ei contează foarte mult această lipsă de decizii administrative, faptul că nu avem un guvern. Faptul că de două luni și ceva stăm în această criză politică care generează, bineînțeles, multe semne de întrebare legat de angajamentele pe care ni le-am luat în fața investitorilor, în fața celor care, atenție, împrumută România, în medie cu 1 miliard de euro pe săptămână pentru a avea cu ce să plătim pensii, salarii și toate celelalte cheltuieli ale statului”, a explciat Adrian Negrescu la RFI.

Analistul estimează că există aproximativ 60% șanse ca România să rămână în categoria recomandată investițiilor și un risc de 40% de a fi retrogradată în categoria junk. În opinia sa, o asemenea retrogradare ar avea efecte negative resimțite de întreaga populație, inclusiv deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor și retragerea unor investitori din România.

„Aș evalua la 60 la sută șansele de a rămâne în categoria recomandată investițiilor și 40 la sută risc să intrăm în junk. Iar dacă Moody’s ne va retrograda la junk. Din păcate, efectele negative le vom simți cu toții, de la deprecierea cursului monedei naționale la creșterea dobânzilor, la retragerea unor investitori din România. Se pot întâmpla foarte multe lucruri în cascadă, pentru că, din păcate, întreaga credibilitate economico-financiară a României atârnă de un fir de ață. E ca un castel de cărți de joc care, la o simplă adiere de vânt investițional, ca să zic așa, se poate prăbuși și se poate duce România într-o situație în care să aibă nevoie de ajutorul FMI”, a mai spus acesta.