România, în pericol să ajungă la „Junk”? Câciu îl acuză pe Bolojan: „A risipit bufferul iresponsabil!”

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru deteriorarea situației financiare care ar putea pune presiune asupra ratingului suveran al României. Câciu contestă ideea că instabilitatea politică ar reprezenta principala amenințare și își construiește argumentația în jurul datoriei publice, rezervelor și costurilor de finanțare. El critică, de asemenea, declarațiile recente ale unei analiste Fitch citate de Bloomberg.

Câciu: Riscul este legat de capacitatea de plată a datoriei

Adrian Câciu susține că discuția privind ratingul României trebuie analizată în primul rând din perspectiva capacității statului de a-și achita obligațiile financiare.

„Singurul VINOVAT pentru un eventual JUNK este BOLOJAN!

Nu instabilitatea politică pune sub semnul întrebării ratingul de țară!

Asta ar fi trebuit să știe și jurnalistele românce de la Bloomberg dar și analista Fitch(devenită celebră peste noapte deși a făcut un lucru care încalcă codul deontologic al Fitch care interzice emiterea de opinii personale ale angajaților săi – o sa revin la asta, la finalul postarii).

Riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice.

Pentru cei care nu știu, ratingul se acordă asupra datoriei suverane.

Agențiile de rating analizează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență.”

România se află în prezent la BBB-, cu perspectivă negativă, în evaluarea Fitch, aceasta fiind ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Datele BNR invocate de fostul ministru

Pentru a-și susține argumentele, Câciu citează datele publicate de Banca Națională a României privind datoria externă.

„Iar ceea ce îngrijorează este gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt care este in scadere abrupta ajungand la 91% dar si al datoriei pe termen termen lung, la fel, în scădere abruptă.

Citez din comunicatul BNR pe tema balanței de plăti pentru luna iulie 2026:

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.””

Cifrele privind gradul de acoperire sunt cele raportate de BNR. Interpretarea potrivit căreia evoluția acestora reprezintă rezultatul politicii lui Ilie Bolojan îi aparține însă lui Adrian Câciu.

Acuzații privind utilizarea rezervelor

Fostul ministru susține că modul în care au fost gestionate finanțarea statului și rezervele ar fi crescut riscurile și costurile.

„Ce vedem aici este un eșec al politicii fiscal-bugetare dusa de Bolojan dar și o necunoastere crasă a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie.

Practic, Bolojan a cheltuit în exces rezervele valutare ale țării doar pentru că nu a vrut să finanțeze din operațiuni de împrumut curent nevoile bugetare.

A avut acoperire de 104% din rezerve, a ales sa nu iasă să se imprumute și a folosit rezervele care acopereau serviciul de plată a datoriei pe termen scurt.

Poate mulți nu înteleg, dar asa se naste riscul de neplata a datoriilor la scadența.

Puteam întelege o astfel de abordare temporara daca dobanzile la imprumuturile noi ar fi scazut, dar, din contră, au ajuns la 7,4%.”

Câciu susține că utilizarea bufferului de trezorerie a avut loc în condițiile în care acesta avea un cost mai redus decât noile împrumuturi contractate de stat.

„Ca sa traduc, Bolojan a folosit bani ieftini(bufferul de trezorerie menit sa acopere serviciul datoriei pe termen scurt are un cost al stocului de 3,2%) ajungand, la final, sa fie nevoit, pe de o parte, sa împrumute bani la dublul dobanzii pe care o avea, dar, pe de alta parte, sa pună in pericol solvabilitatea datoriei pe termen scurt (în valoare de cca. 10 miliarde euro).

Pe scurt: a risipit bufferul iresponsabil!”

Câciu reclamă și costurile finanțării externe

Criticile fostului ministru vizează și strategia de finanțare de pe piețele externe. Potrivit acestuia, amânarea unor operațiuni ar putea însemna costuri mai mari în perioada următoare.

„Mai mult decat atât, și-a batut joc de solvabilitatea datoriei pe termen lung, refuzand ieșirea pe pietele externe în intervalul aprilie-septembrie astfel ca avem o reducere a serviciului datoriei externe pe termen lung de peste 3 puncte procentuale.

Problema este dificila, deoarece mai sunt de tras minim 6 miliarde euro de pe pietele externe in lunile octombrie noiembrie, iar amanarea lui Bolojan conduce si la un cost crescut de finantare pentru ca dobanzile la bonduri sunt in crestere cu cca 10% (si trendul este crescator) in aceasta perioada raportat la perioada aprilie-august.

Peste toate astea nu se prezinta nici un plan de masuri de acoperire a serviciului datoriei publice care sa asigure revenirea in niște parametri adecvați a stocului de rezerve.

Bolojan nu știu daca va întelege ce a făcut! Nu cred în capacitatea lui de a înțelege!”

„Singurul VINOVAT pentru un eventual JUNK este BOLOJAN!”

Adrian Câciu își sintetizează apoi acuzațiile la adresa fostului premier, punând evoluția datoriei și a costurilor cu dobânzile în centrul criticilor sale.

„1.Singurul VINOVAT pentru un eventual JUNK este BOLOJAN!

2. La peste 1 an de guvernare „responsabila” și „providențială” a lui Bolojan, discutia despre „junk” este mai prezentă decât in orice perioadă din ultimii 16 ani. Mie mi se pare că „providențialul” este foarte incompetent daca suntem mai aproape de „junk” decât atunci când nu exista Bolojan.

3. Bolojan și-a bătut joc de rezervele României risipindu-le aiurea și crescând riscul de credit pe termen scurt.

4. Cel mai grav este că a subfinanțat rezervele viitoare și că provoacă costuri suplimentare de finanțare a serviciului datoriei pe termen lung(adica vom avea cheltuieli mai mari cu dobanzile).”

Fostul ministru invocă și evoluția deficitului, a datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile.

„De altfel, asta se si vede în buget, pentru că, Bolojan a scazut deficitul cu 48 de miliarde lei dar a crescut datoria publica cu 159 miliarde lei, generând o plata suplimentara cu dobânzile de peste 8 miliarde lei doar in primele 7 luni ale lui 2026 la care se adauga minim 4 miliarde lei dobanzi nebugetate inițial.

Unii ziceau ca e contabil.

Eu zic ca nici macar contabil de CAP nu l-ar angaja cineva, daca tu produci un cost suplimentar imediat de 12 miliarde lei, plus un cost viitor de 159 miliarde lei ca sa scazi 48 miliarde lei(noaptea minții!!!).”

Câciu contestă interpretarea avertismentului Fitch

O altă parte a mesajului vizează declarațiile Malgorzatei Krzywicka, analistă Fitch Ratings. Aceasta a afirmat că prelungirea crizei fără un guvern funcțional ridică semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea României de a face ajustările necesare.

Fitch a indicat totodată reducerea suplimentară a deficitului și prezentarea unui buget credibil pentru 2027 drept elemente importante pentru evaluarea bonității României.

Câciu interpretează diferit rolul instabilității politice:

„Instabilitatea politică poate fi factor de analiza în evaluarea perspectivei unui rating, nu a ratingului în sine.

Cu alte cuvinte, instabilitatea politică ar putea fi motiv, cel mult, pentru păstrarea unei perspective negative asociate unui rating.

Restul e manipulare.”

Atac la analista Fitch și la relatarea Bloomberg

Fostul ministru pune sub semnul întrebării inclusiv modul în care declarația a ajuns în spațiul public și susține că un analist al unei agenții de rating nu ar trebui să exprime opinii personale despre entitățile evaluate.

„Nu stim dacă exista declarația sau este o invenție a jurnalistelor românce de la Bloomberg.

Ce pot sa spun este că un analist al unei agentii de rating nu are voie sa emită opinii personale în spatiul public asupra riscului de rating pentru nici o țară sau companie care fac obiectul unei misiuni de evaluare prezente sau viitoare.

De ce?

Pentru că exista un risc reputational pentru agentie dar…

Pentru că astfel de afirmații duc la cresterea imediata a costului de finanțare(a dobanzilor) pentru statul vizat.

Așa că:

a. ori doamna analist va fi sanctionata de Agentia Fitch și va avea o recomandare negativă pentru orice angajare ulterioară;

b. ori Fitch va ieși cu o dezmintire și se va dovedi ca articolul din Bloomberg a fost doar o manipulare ieftina bazata pe ceva inventat.”

Câciu: Situația poate fi remediată, dar cu costuri

În final, fostul ministru al Finanțelor susține că problemele pe care le reclamă pot fi corectate, însă avertizează că acest lucru ar presupune costuri suplimentare.

„PS: dezastrul lăsat de Bolojan se poate remedia. Însă costurile suplimentare generate de prostiile făcute de el vor fi mari!”