Adrian Câciu contestă afirmațiile privind costurile împrumuturilor României și critică politicile economice ale Guvernului. „România are același rating din 2011”

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, susține că în spațiul public sunt promovate interpretări greșite privind costurile la care se împrumută România și legătura dintre ratingul de țară, inflație și dobânzile practicate pe piață. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta respinge afirmațiile potrivit cărora România ar plăti „dobânzi de junk” și afirmă că problemele economice actuale sunt generate de inflația ridicată și de politicile fiscal-bugetare.

În același timp, fostul ministru critică evoluția datoriei publice, perspectiva negativă acordată ratingului suveran și măsurile economice adoptate în ultimii ani, prezentând și o serie de soluții pe care le consideră necesare pentru îmbunătățirea situației economice.

Adrian Câciu: „Să spui că România plătește dobânzi de „junk” înseamnă fie că ești analfabet economic”

În deschiderea mesajului, Adrian Câciu respinge afirmațiile potrivit cărora România s-ar împrumuta la niveluri specifice unui stat cu rating din categoria „junk”.

„Să spui că România plătește dobânzi de „junk” înseamnă fie că ești analfabet economic, fie că ești doar un oportunist dornic de afirmare prin folosirea unor metafore sforăitoare.”

Fostul ministru explică faptul că nivelul dobânzilor trebuie analizat împreună cu rata inflației și cu dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României.

Potrivit acestuia, România are în prezent o dobândă-cheie de 6,5%, o dobândă Lombard de 7,5% și o inflație de 10,4%, iar costurile de finanțare ale statului se situează în jurul valorii de 7%.

Fostul ministru explică legătura dintre inflație și dobânzi

Adrian Câciu susține că nivelul ridicat al dobânzilor este determinat în principal de inflația structurală.

„România are însă și o inflație de 10,4%.

Dobânzile la care se împrumută România sunt în jurul nivelului de 7%, sub dobânda Lombard dar și mult sub inflație.

Cu alte cuvinte, dobanzi real negative.”

În opinia sa, comparațiile cu alte state trebuie realizate ținând cont atât de inflația fiecărei economii, cât și de dobânda de politică monetară și de ratingul suveran.

„Orice comparatie cu alte state în materie de dobânzi trebuie să tină seama de inflatia din statele respective și ratele dobanzilor de politică monetara.

Și, evident, cu ratingul asociat datoriei suverane.

Altfel, compari mere cu pere, ele fiind, ambele, fructe.”

Critici privind politica fiscală și rolul BNR

Fostul ministru afirmă că reducerea dobânzii-cheie depinde de scăderea inflației și susține că Guvernul are un rol esențial în acest proces.

„BNR nu poate reduce dobanda de politică monetara fără ca guvernul, prin politica fiscal-bugetară să reducă inflația. Este un cerc vicios care, de multe ori, este stimulat de guvern(ca si in prezent).”

Adrian Câciu: „România are același rating din 2011”

În ceea ce privește ratingul suveran, Adrian Câciu afirmă că situația României nu s-a schimbat în ultimii ani, însă perspectiva asociată calificativului s-a deteriorat.

„De doi ani de zile ni se vinde povestea „junk”-ului si apoi al eroilor care ne-au salvat de „junk”.

Propagandistii economici ne explică, doct, ca, acolo eram, gata, ne retrogradau agentiile, dar uite, a venit salvatorul si ne-au pasuit.

Dar, realitatea este ca, Romania are acelasi rating din 2011.”

Acesta susține că perspectiva negativă acordată ratingului reflectă problemele economiei și critică măsurile adoptate în ultimii ani.

„Ni se spune o poveste de doi ani cu salvarea de la junk pentru a se masca faptul că, deși economia a fost bagata în recesiune de masurile de supra-taxare iar oamenii au devenit mai saraci -totul pentru scaderea deficitului public, perspectiva ramane negativă!

Adică politica economică e proastă! Asta nu se spune!”

Acuzații privind creșterea datoriei publice

Adrian Câciu afirmă că, deși deficitul bugetar este invocat frecvent în dezbaterea publică, evoluția datoriei publice ar trebui analizată cu aceeași atenție.

„Ni se spune o poveste despre deficit desi datoria publica a crescut cu 5 puncte procentuale, adică cu 15% în guvernarea Bolojan, iar ratingul se acorda capacitătii de plata a datoriei.”

El susține că ritmul de creștere al datoriei ar trebui să reprezinte un element central în analiza agențiilor de rating și în dezbaterea publică.

Ce soluții propune fostul ministru

În finalul postării, Adrian Câciu enumeră o serie de măsuri pe care le consideră necesare pentru îmbunătățirea perspectivei ratingului de țară și pentru consolidarea economiei.

„Ce trebuie facut pentru a obtine perspectiva stabila si pentru a creste ratingul de țară?

1. Stabilizarea și apoi scaderea datoriei publice.
2. Reducerea abrupta a inflației.
3. Repornirea economiei si administrarea preturilor la energie si combustibili(factorii de volatilitate crescuta).
4. Stabilizarea puterii de cumparare a populatiei si economiei, stimularea competitivitatii și stoparea cresterii rate somajului.
5. Reducerea deficitului de cont curent prin absorbtia de fonduri europene nerambursabile și reducerea deficitului de balanta comerciala.
6. Reducerea deficitului primar public.”

În încheiere, fostul ministru afirmă că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra acestor obiective economice.

„Poate unii vor renunta la discuțiile sterile despre „sexul îngerilor” și vor și întelege ce trebuie făcut pentru ca România să îsi revină!”