Adrian Negrescu: Astăzi este un fel de ,,Vinerea Mare’’ în zona financiară pentru România

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că decizia agenției de rating Moody’s privind România reprezintă un moment important pentru zona financiară, însă nu trebuie interpretată ca o concluzie definitivă.

România, în fața verdictului Moody’s. Adrian Negrescu explică miza evaluării financiare

Potrivit acestuia, indiferent de hotărârea care urmează să fie anunțată, aceasta ar putea reprezenta începutul unei perioade de evaluare a evoluțiilor economice și politice.

„Am spus și aseară, în intervențiile de la A3 CNN, România TV și Prima – astăzi este un fel de ,,Vinerea Mare’’ în zona financiară pentru România. Indiferent de decizia pe care o va anunța diseară Moody’s, este important de spus că nu e o sentință finală, ci începutul unei numărători inverse.

Diferența față de Fitch ține de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu. Fitch a privit în special execuția bugetară pe șase luni. Iar execuția de până acum e cel mai bun argument pe care România îl are: deficit semestrial în jur de 2% din PIB. Stabilitatea politică pe termen mediu e exact ce lipsește”, a explicat Analistul economic Adrian Negrescu.

Potrivit analistului, cele două agenții de evaluare au abordări diferite în analiza situației României. În timp ce execuția bugetară reprezintă un element urmărit de Fitch, Moody’s acordă o importanță mai mare perspectivelor fiscale și capacității de menținere a stabilității politice pe o perioadă mai lungă.

Riscurile evaluate de Moody’s și perspectiva politică

Adrian Negrescu a precizat că avertismentele anterioare ale agenției Moody’s au vizat inclusiv riscuri legate de ritmul reformelor, schimbările politice și alegerile viitoare. Aceste elemente ar putea avea un rol important în evaluarea perspectivei României.

„În martie 2026, Moody’s avertizase deja asupra oboselii de reformă, a rotației premierului în coaliția de patru partide din prima jumătate a lui 2027 și a alegerilor parlamentare din 2028. Toate aceste riscuri sunt astăzi mai mari, nu mai mici.

Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, a spus-o clar: Moody’s lucrează cu aceleași date. Guvernul, BNR și Nazare nu pot veni cu alte cifre. Dacă agenția decide totuși altfel, semnalul nu mai e despre numere. E despre judecata calitativă asupra capacității de guvernare. Iar acel semnal ajunge direct pe masa S&P, pe 2 octombrie.

Dacă Moody’s contrazice Fitch, apare un split rating: două agenții țin România în investment grade, una o trece în zona speculativă. Nu înseamnă că țara a intrat automat în junk. Confuzia dintre cele două situații e periculoasă”, a scris Adrian Negrescu.

Analistul a arătat că o eventuală diferență între evaluările agențiilor de rating ar putea pune accent pe următoarele decizii și evoluții economice. Situația ar fi urmărită și în perspectiva evaluării realizate ulterior de agenția S&P.

Atenția piețelor se poate concentra pe următoarea evaluare

Adrian Negrescu a explicat că un scenariu de tip „split rating” ar schimba modul în care piețele urmăresc calificativele acordate României. Într-o astfel de situație, următoarele evaluări ale agențiilor ar deveni un punct central pentru investitori.

„Un split rating transformă România într-un caz de „ultima agenție decide”. Toată atenția se mută pe 2 octombrie. Piața începe să prețuiască din timp scenariul în care cade și al doilea calificativ. Atunci se declanșează excluderea din indici și vânzările forțate. Retrogradarea de la Moody’s nu ar fi evenimentul final.

Ar fi startul unei numărători de opt săptămâni. România nu are în față o singură decizie. Are o secvență. Fitch a cumpărat două luni. Moody’s decide diseară dacă acele două luni devin răgaz sau countdown”, a concluzionat analistul economic Adrian Negrescu în postarea sa de pe social media.

Evaluările agențiilor internaționale de rating sunt urmărite pentru impactul pe care îl pot avea asupra percepției investitorilor și asupra costurilor de finanțare. Deciziile viitoare vor depinde de evoluțiile economice, fiscale și politice analizate de instituțiile de evaluare.