10 măsuri pentru relansarea economiei României. Adrian Negrescu: 2027 va fi un an foarte greu

Viitorul premier va prelua conducerea Executivului într-un context economic dificil, iar programul de guvernare va trebui să conțină obiective, termene și măsuri adaptate problemelor din economie, susține consultantul economic Adrian Negrescu. Acesta a prezentat zece direcții pe care Frames le consideră esențiale pentru relansarea economiei românești.

Negrescu atrage atenția în special asupra anului 2027, când, potrivit acestuia, statul va avea de achitat datorii de peste 100 de miliarde de lei, în paralel cu necesitatea reducerii deficitului bugetar.

„Dincolo de discuțiile sterile despre cine va fi noul premier, un lucru este esențial. Fără un program de guvernare bine închegat, cu ținte și termene clare, cu soluții optime și calibrate pe realitatea din economie, misiunea noului premier va fi una cu adevărat imposibilă. 2027 va fi un an foarte greu în care statul va trebui să plătească datorii de peste 100 de miliarde de lei și să reducă deficitul bugetar prin scăderea cheltuielilor publice și eficientizarea colectării banilor din taxe și impozite”, afirmă Adrian Negrescu.

Consultantul consideră că, dincolo de situația bugetară, viitorul Executiv trebuie să se concentreze asupra economiei reale și asupra riscului de stagflație în 2027.

„Dincolo de zona macroeconomică, de problemele bugetare, mai mult ca oricând noul premier va trebui să se focuseze pe sprijinirea economiei pentru a ieși din zona de stagflație în care riscăm să ne adâncim în 2027”, susține acesta.

Energie mai ieftină și măsuri pentru construcții

Prima direcție indicată de Negrescu este sectorul energetic. În opinia sa, extinderea capacităților de producție trebuie însoțită de măsuri care să permită economiei românești să beneficieze de prețuri mai competitive.

„Industria energetică are nevoie de o strategie concretă de optimizare a producției. Extinderea capacităților de producție va trebui însoțită de o politică de pricing care să avantajeze economia românească. Atâta timp cât producem mare parte din energie în țară, cu producători de stat, este esențial să producem mai ieftin și să o livrăm pe contracte bilaterale pe termen lung cu principalii clienți din economia reală.”

În construcții, consultantul propune atât un plan pe termen mediu pentru lucrările de utilitate publică, cât și măsuri fiscale care să încurajeze investițiile private în locuințe și spații industriale.

Pentru populație, acesta propune inclusiv credite pentru locuințe cu dobândă subvenționată și facilități fiscale la plata ratelor. În cazul pieței chiriilor, Negrescu consideră necesară o nouă lege care să dezvolte sectorul, să ofere protecție chiriașilor și să îmbunătățească încasările statului.

Ce propune pentru industria auto

Industria auto reprezintă o altă zonă în care viitorul Guvern ar trebui să intervină, în viziunea consultantului. Energia ieftină este indicată drept una dintre principalele necesități ale sectorului.

„Industria auto, cel mai important exportator al României, are nevoie de energie ieftină în primul rând, fapt reclamat atât de Dacia cât și de Ford.”

Negrescu propune și atragerea unor noi investitori străini, inclusiv din China, prin dezvoltarea unor parcuri industriale dedicate, în care producătorii auto și furnizorii de componente să beneficieze de facilități fiscale.

Exporturile alimentare și riscul pentru „made in Romania”

O altă prioritate prezentată este stimularea exporturilor, în special a celor alimentare. Negrescu face trimitere la analiza Frames privind problemele de conformitate care pot afecta imaginea produselor românești pe piețele externe.

„Ieri, într-o analiză Frames ridicam semne de întrebare privind modul în care statul se asigură că produsele exportate de țara noastră (oi, miei, carne de pui, lactate, cereale etc.) respectă standardele internaționale în domeniu. Remarcam cazul concret al loturilor de pui cu salmonella exportați de o firmă din țara noastră, descoperite de Cehia, și care riscă să afecteze brandul ,,made in Romania” și să afecteze riscul reputațional al producătorilor români.”

În acest context, consultantul consideră că premierul, prin ANSVSA și celelalte instituții implicate, ar trebui să dezvolte o strategie privind standardele produselor exportate, controalele efectuate la producători și sprijinirea companiilor românești pe piețele externe.

Reguli predictibile pentru companii

O altă problemă semnalată este cea a autorizării afacerilor. Negrescu invocă situația creată de OUG 7/2026 în industria jocurilor de noroc și susține necesitatea unor norme tranzitorii care să ofere companiilor predictibilitate.

„Lansare unor norme tranzitorii care să reglementeze strict și coerent desfășurarea afacerilor din astfel de sectoare este absolut esențială pentru a crea predictibilitate și potențial investițional.”

Predictibilitatea fiscală este indicată și în cazul industriei tutunului, despre care Negrescu afirmă că asigură exporturi anuale de 4 miliarde de euro.

În industria băuturilor răcoritoare, consultantul solicită clarificarea legislației privind taxarea zahărului, inclusiv pentru celelalte sectoare în care acesta este utilizat.

Negrescu cere măsuri pentru industria IT&C

Un capitol separat este dedicat industriei IT&C. Adrian Negrescu susține că eliminarea facilităților fiscale a afectat sectorul și propune un plan național de sprijin.

„Este nevoie de un plan național concret de măsuri menite să susțină acest sector prin credite cu dobândă suvenționată, mai ales pentru zonele care dezvoltă proiecte de tip startUP AI, și de un plan concret și coerent de digitalizare a sectorului public la care să se poată înscrie toate firmele compatibile.”

Consultantul consideră că România ar trebui să dezvolte parteneriate public-private în IT, inclusiv pentru gestionarea unor servicii și platforme publice.

„Fără know-how-ul real care există în sectorul IT românesc, astfel de proiecte riscă să continue să creeze controverse.”

Comerțul cu amănuntul, pe lista priorităților

Negrescu consideră necesară și stimularea comerțului cu amănuntul, pe care îl descrie drept principalul motor al economiei. În opinia sa, autoritățile ar trebui să poarte discuții cu reprezentanții marilor companii din retail, dar și cu firmele din comerțul online.

Obiectivul ar trebui să fie construirea unui cadru de reglementare predictibil și reducerea evaziunii fiscale din sector.

Plan pentru calificarea și recalificarea angajaților

Ultima dintre cele zece direcții prezentate privește forța de muncă. Negrescu propune un program național prin care oamenii să poată dobândi calificările cerute efectiv de companii.

„România are nevoie de un plan național de calificare/recalificare în meseriile cerute de economia reală. Prin ANOFM, cu ajutorul expertizei din zona privată, premierul va trebui să construiască un parteneriat public – privat menit să genereze cursuri gratuite de pregătire, promovate și susținute de statul român, care să ducă la creșterea numărului de angajați din economie și la prevenirea efectelor catastrofale ale ieșirii din activitate a decrețeilor, 1,3 milioane de oameni care vor ajunge la pensie în următorii 5-7 ani.”

Frames: România are la dispoziție 20 de miliarde de euro până în 2027

Cele zece măsuri prezentate nu includ, potrivit lui Adrian Negrescu, alte probleme deja cunoscute, precum restructurarea aparatului public, reducerea cheltuielilor statului, extinderea bazei de impozitare și absorbția fondurilor europene.

„Acestea sunt doar 10 dintre măsurile pe care noi, la Frames, le considerăm esențiale pentru a relansa economia, asta dincolo de cele deja cunoscute și evidente care vizeaza restructurarea aparatului public, a cheltuielilor statului, a optimizării și extinderii bazei de impozitare și, mai ales, a atragerii de fonduri europene. Avem la dispoziție 20 de miliarde de euro până în 2027 din fondurile de coeziune pe care este esențial să îi atragem în proiecte de dezvoltare economică, mai ales în zona de infrastructură, coloana vertebrală a economiei.”