România a devenit mai scumpă, fără să fie suficient de productivă. Patronatele propun un plan în 10 puncte pentru creșterea competitivității

România pierde teren în competiția economică internațională, iar următorii ani pot decide poziția țării în economia europeană pentru următoarele două decenii, avertizează Confederația Patronală Concordia. Organizația propune un plan în 10 puncte pentru creșterea competitivității, în condițiile în care România ar urma să primească direct 60 de miliarde de euro din viitorul buget european și va putea concura pentru alte aproximativ 400 de miliarde de euro.

România a coborât 12 poziții în clasamentul competitivității

Confederația Patronală Concordia, care reunește 4.200 dintre cele mai mari companii din România, responsabile pentru aproximativ 30% din Produsul Intern Brut, a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României.

Documentul cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament pentru creșterea competitivității economiei.

„România a devenit mai scumpă, fără a deveni neapărat suficient de productivă. Pierderea de competitivitate se simte deja. Țara noastră a căzut 12 locuri în clasamentul global al competitivității, suntem pe locul 61. Este un semnal de alarmă pe care nimeni nu îl poate ignora”, a declarat Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia.

Acesta susține că investițiile mari nu sunt suficiente dacă efectele lor nu ajung și la întreprinderile mici și mijlocii și la furnizorii locali.

Energia scumpă începe să afecteze deciziile de producție

Reprezentanții Concordia indică prețul energiei drept una dintre problemele care afectează competitivitatea companiilor.

Ondrej Safar, membru în Board-ul Concordia și președinte al Directoratului și CEO Distribuție Oltenia, avertizează că România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană.

Mihai Bordeanu, membru în Board-ul Concordia și Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe și Country Head Romania, susține că efectele se văd deja în industria auto. Potrivit acestuia, prețul energiei afectează puternic sectorul, iar două dintre viitoarele modele Dacia nu vor fi produse în România.

Miza nu sunt doar cele 60 de miliarde de euro alocate României

Viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 are o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar urma să beneficieze de o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat.

Concordia consideră însă că adevărata competiție va fi pentru aproximativ 400 de miliarde de euro disponibile prin Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe.

Acești bani nu vor fi împărțiți între state prin alocări prestabilite. Finanțarea va fi câștigată proiect cu proiect, ceea ce înseamnă că România va concura direct cu economii precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.

Riscul, potrivit organizației, este ca România să se concentreze asupra celor 60 de miliarde de euro garantate și să nu se pregătească suficient pentru competiția privind celelalte fonduri.

„Fiecare lună în care România organizează grupuri de lucru, în loc să se pregătească proiecte, este o lună câștigată de competitorii noștri”, avertizează Manifestul.

Concordia propune un Pact Național pentru Competitivitate

Planul prezentat de organizația patronală cuprinde zece direcții. Printre acestea se află adoptarea unui Pact Național pentru Competitivitate, susținut de toate partidele și construit în jurul unor obiective care să rămână stabile indiferent de ciclurile electorale.

Concordia cere și identificarea a patru până la șase sectoare în care România poate deveni lider regional, crearea până la sfârșitul anului 2027 a unei bănci naționale de proiecte mature și formarea unor consorții între companii, IMM-uri, universități și sectorul de cercetare.

Planul mai prevede un mecanism de finanțare care să combine banii publici cu investițiile private, un program național pentru digitalizarea IMM-urilor și o politică industrială actualizată pentru domenii precum energia, semiconductorii, apărarea și inteligența artificială.

Concordia indică o rată de adopție a inteligenței artificiale de numai aproximativ 5% în rândul IMM-urilor.

Alte priorități sunt investițiile în cercetare, inovare și capital uman, atragerea cercetătorilor români din diaspora, orientarea administrației către rezultate și o participare mai activă a României la procesul în care sunt stabilite regulile europene.

Concordia cere predictibilitate fiscală și legislativă

Organizația amintește că România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar Produsul Intern Brut se apropie de 400 de miliarde de euro. În același timp, susține că dezvoltarea nu a eliminat disparitățile regionale și că o parte importantă a creșterii din ultimele două decenii s-a bazat pe fluxuri de capital și consum, nu pe extinderea capacității de producție și export.

Concordia consideră că România s-a concentrat prea mult asupra gradului de absorbție a fondurilor europene și insuficient asupra rezultatelor economice produse de acești bani.

Companiile membre își exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiză, cofinanțare, capital privat și competențe tehnice și de a participa la consorții alături de stat, universități și sectorul de cercetare.

În schimb, organizația cere autorităților predictibilitate fiscală și legislativă, stabilirea clară a priorităților industriale și un dialog instituționalizat pentru pregătirea perioadei bugetare europene 2028-2034.