Bugetul UE ar putea fi redus. România vrea să protejeze banii pentru coeziune și agricultură

Negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene intră într-o etapă dificilă, pe fondul diferențelor tot mai mari dintre statele membre. Mai multe dintre marile economii europene cer reducerea cheltuielilor, în timp ce România se află printre țările care vor menținerea unor finanțări consistente pentru coeziune și agricultură.

Statele membre încep să discute deschis despre un buget mai mic

Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să discute miercuri arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034.

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.

Problema este găsirea banilor necesari. Majoritatea statelor nu vor să își majoreze semnificativ contribuțiile directe la bugetul comun, iar propunerile Bruxelles-ului pentru introducerea unor noi surse de venit nu beneficiază de suficient sprijin.

În aceste condiții, reducerea cheltuielilor devine una dintre principalele variante aflate pe masa negocierilor.

„Atunci când aceste elemente sunt puse alături de reticența multora de a-și crește contribuțiile la bugetul UE și de nivelurile diferite de susținere pentru noile resurse proprii, ele indică necesitatea de a reflecta asupra nivelului nostru de ambiție privind creșterea cheltuielilor”, arată o notă pregătită de președinția irlandeză a Consiliului UE.

Germania, Olanda și Suedia cer reducerea cheltuielilor

Printre statele care consideră că propunerea Comisiei Europene este prea mare se numără Germania, Olanda și Suedia.

Aceste țări susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, competitivitate și tehnologii strategice, dar nu vor ca factura totală a bugetului european să crească masiv.

O asemenea abordare pune presiune asupra politicilor tradiționale ale UE, în special asupra fondurilor pentru agricultură și coeziune.

Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția prin afirmația că „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, cerând reduceri.

De cealaltă parte, Italia, Polonia și Spania se numără printre statele care resping reducerile semnificative ale fondurilor destinate agricultorilor și regiunilor mai puțin dezvoltate.

România cere menținerea banilor pentru agricultură și coeziune

Poziția Bucureștiului este mai apropiată de cea a statelor care vor protejarea politicilor tradiționale.

România a susținut necesitatea unui buget european ambițios, care să păstreze finanțări consistente atât pentru politica de coeziune, cât și pentru Politica Agricolă Comună.

Miza este importantă pentru România. Fondurile de coeziune finanțează infrastructura, transporturile, dezvoltarea regională, investițiile locale și proiectele sociale. Politica Agricolă Comună reprezintă, în același timp, una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri.

Președintele Consiliului European, António Costa, a susținut că viitorul buget trebuie să răspundă noilor necesități privind apărarea, securitatea și competitivitatea, fără ca agricultura și coeziunea să rămână fără finanțarea necesară.

O reducere de 33 de miliarde de euro nu a fost considerată suficientă

O variantă anterioară de compromis, pregătită în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, prevedea reducerea bugetului cu aproximativ 33 de miliarde de euro, adică în jur de 2% față de propunerea Comisiei.

Nici această variantă nu a satisfăcut însă statele care cer o disciplină bugetară mai strictă.

Olanda a considerat reducerea insuficientă și a susținut că dimensiunea totală a bugetului rămâne prea mare, în condițiile în care guvernele naționale sunt la rândul lor obligate să își limiteze cheltuielile.

Președinția irlandeză încearcă acum să stabilească până unde sunt dispuse statele membre să meargă cu reducerile. Ambasadorilor li se cere să identifice variantele de compromis pentru dimensiunea totală a bugetului și distribuirea banilor între diferitele politici europene.

Bruxelles-ul caută noi surse de bani pentru bugetul UE

Conflictul privind cheltuielile este complicat de lipsa unui acord asupra veniturilor.

Comisia Europeană a propus mai multe surse noi de finanțare, printre care venituri din certificatele de emisii de carbon, mecanisme legate de deșeurile electronice, venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și contribuții suplimentare din partea companiilor.

Taxarea emisiilor de carbon și contribuția legată de deșeurile electronice sunt printre variantele care au în prezent șanse mai mari să rămână în negocieri.

Există însă opoziție și față de acestea. Unele guverne se tem că noile resurse europene ar diminua veniturile care ajung în prezent la bugetele naționale. Altele nu vor să își asume politic introducerea unor noi taxe europene.

Parlamentul European cere mai mulți bani, nu reduceri

Parlamentul European merge în direcția opusă statelor care cer diminuarea bugetului.

Eurodeputații susțin că UE are nevoie de mai mulți bani pentru a putea finanța simultan apărarea, competitivitatea și noile priorități, fără să reducă fondurile pentru agricultură și coeziune.

Astfel, cele trei poziții rămân dificil de apropiat. Comisia Europeană propune aproape 2.000 de miliarde de euro, mai multe state membre cer reduceri semnificative, iar Parlamentul European dorește o anvelopă mai mare.

Pentru adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual este necesară atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European.

António Costa discută în această perioadă cu liderii celor 27 de state pentru identificarea principalelor lor condiții înaintea etapei decisive a negocierilor. Printre ultimele opriri se află Roma, Paris, Viena și Bruxelles, urmând și discuții în Irlanda cu premierul Micheál Martin.

Un nou document de negociere ar trebui prezentat înaintea reuniunii liderilor europeni din octombrie. Ținta politică este ajungerea la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înaintea calendarului electoral aglomerat din 2027.