Benzina ajunge la 33 de lei litrul în Republica Moldova, dar banii nu merg doar la producătorii de petrol. Rafinăriile și transportatorii obțin profituri uriașe

Benzina ajunge la 33 de lei litrul în Republica Moldova, dar banii nu merg doar la producătorii de petrol. Rafinăriile și transportatorii obțin profituri uriașe

SURSA FOTO: Dreamstime - Carburanti

Publicat de Leonard Bădilă la 14 septembrie 2026, 17:46

Atunci când un litru de carburant este vândut cu 33 de lei în Republica Moldova, banii plătiți de consumatori nu ajung în principal la companiile care extrag petrolul. O parte importantă a sumelor este absorbită de companiile care rafinează petrolul și de cele care asigură transportul acestuia.

Un litru de carburant este vândut cu 33 de lei în Republica Moldova

Expertul economic Marin Gospodarenco explică faptul că discuția privind prețurile ridicate ale carburanților și impactul accizelor surprinde doar o parte a problemei. În opinia sa, pentru a înțelege unde se formează profiturile generate de scumpirea carburanților trebuie analizate și piețele internaționale de rafinare și transport maritim, conform Bancamea.

Potrivit analizei lui Marin Gospodarenco, dificultatea actuală nu este reprezentată de lipsa petrolului, ci de capacitatea insuficientă de rafinare.

Unele rafinării au fost bombardate, în timp ce altele au fost închise în ultimii ani. În aceste condiții, un număr mai mic de fabrici trebuie să acopere întreaga cerere existentă pe piață.

Reducerea capacității disponibile de rafinare le permite rafinăriilor rămase să stabilească marje mai mari. Astfel, o parte semnificativă din câștigurile generate de prețurile ridicate ale carburanților se formează în etapa în care petrolul este transformat în produse finite precum benzina și motorina.

Datele privind rezultatele financiare ale marilor companii petroliere indică amploarea profiturilor obținute în această perioadă.

În trimestrul al doilea din 2026, ExxonMobil a raportat un profit net de 14,5 miliarde de dolari. Suma este echivalentă cu aproximativ 160 de milioane de dolari pe zi.

Chevron a obținut un profit de 12,07 miliarde de dolari în același trimestru, acesta fiind cel mai mare rezultat trimestrial din istoria companiei.

Shell a raportat, la rândul său, un profit de aproape 10 miliarde de dolari.

Cumulat, cele trei companii au generat profituri de peste 400 de milioane de dolari în fiecare zi a trimestrului al doilea din 2026.

Rafinăriile obțin marje tot mai mari

Marin Gospodarenco atrage atenția însă că nu toate câștigurile importante se formează în etapa de extracție a petrolului.

O parte considerabilă a profiturilor se formează în sectorul rafinării. Marathon Petroleum, Valero și Phillips 66 au raportat împreună profituri de 12,6 miliarde de dolari în trimestrul al doilea din 2026.

În cazul Marathon Petroleum, marja de rafinare a crescut de la 17,58 dolari pentru un baril la 36,33 dolari pentru un baril.

În paralel, acțiunile celor trei companii, Marathon Petroleum, Valero și Phillips 66, s-au apreciat cu procente cuprinse între 75% și 110% de la începutul anului.

Aceste evoluții indică faptul că rafinarea reprezintă una dintre zonele în care se formează o parte importantă a rentei generate de actuala situație de pe piața carburanților. În condițiile în care există mai puține rafinării disponibile pentru a răspunde cererii, companiile care dispun de capacități de procesare pot beneficia de marje mai mari.

bani, salarii, republica moldova
SURSA FOTO: Dreamstime – bani, salarii, republica moldova

Proprietarii de petroliere beneficiază de pe urma transportului

O altă categorie care profită de situația actuală este reprezentată de proprietarii de petroliere. Rutele de transport s-au lungit, în timp ce numărul navelor disponibile s-a redus. Acest dezechilibru a dus la creșterea semnificativă a costurilor pentru închirierea unor petroliere de mari dimensiuni.

În prezent, închirierea unui petrolier mare poate ajunge să coste peste 180.000 de dolari pe zi. Prin comparație, costul de operare al unei astfel de nave este de aproximativ 18.000 de dolari pe zi.

Diferența dintre cele două valori este de zece ori. Prin urmare, proprietarii navelor pot obține câștiguri importante din creșterea tarifelor de transport, într-un moment în care rutele sunt mai lungi și oferta de nave este mai redusă.

De ce reducerea accizelor nu rezolvă întreaga problemă

În acest context, discuția privind reducerea accizelor rămâne importantă, însă, în analiza lui Gospodarenco, are un rol secundar în raport cu mecanismele care determină prețul final al carburanților.

Acciza stabilește cât din povara asociată prețului carburantului este preluată de bugetul public. Ea nu stabilește însă unde ajung profiturile generate de prețurile ridicate.

O parte dintre aceste profituri se formează pe piețele internaționale de rafinare și transport maritim. Aceste piețe nu se află sub influența Republicii Moldova.

Prin urmare, chiar dacă accizele ar fi reduse, această măsură nu ar modifica mecanismele internaționale care determină marjele obținute de rafinării sau tarifele percepute pentru transportul petrolului.

Securitatea aprovizionării și diversificarea surselor

În aceste condiții, expertul consideră că securitatea aprovizionării și diversificarea surselor ar trebui să reprezinte priorități mai importante decât subvenționarea prețurilor.

Problema este legată de faptul că prețul final al carburantului este influențat de evoluțiile unor piețe internaționale asupra cărora Republica Moldova nu are capacitatea de a interveni.

Reducerea capacităților de rafinare, creșterea marjelor obținute de unele rafinării, diminuarea numărului de petroliere disponibile și scumpirea transportului contribuie la formarea costurilor din lanțul de aprovizionare.

În acest mecanism, banii plătiți pentru un litru de carburant nu reprezintă doar venitul companiilor care extrag petrolul și nici doar venituri fiscale pentru stat. O parte importantă se distribuie de-a lungul lanțului de rafinare și transport, iar profiturile obținute în aceste etape pot crește atunci când oferta de capacități de procesare și transport este insuficientă.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.