Inflația scade, dar scumpirile continuă în România. Ce spune Dan Suciu despre riscul de recesiune

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a analizat presiunile asupra economiei României și dificultățile de finanțare din 2027. Inflația a coborât la 6,2% în august, însă scumpirea carburanților poate influența evoluția prețurilor în lunile următoare. Costurile energiei și ale datoriei publice afectează, de asemenea, perspectivele de creștere economică. Reprezentantul băncii centrale subliniază că investițiile trebuie susținute prin împrumuturi la dobânzi rezonabile și prin condiții mai bune pentru capitalul privat.

Dan Suciu explică de ce costul împrumuturilor este esențial pentru investiții

Dan Suciu consideră că finanțarea statului poate susține investițiile numai dacă dobânzile permit gestionarea datoriei fără presiuni suplimentare greu de suportat pentru economie. În declarațiile acordate Cotidianul, acesta a evidențiat dificultatea menținerii acestui echilibru în anul următor.

„Împrumuturile pe care le face statul român sunt surse de investiții veritabile dacă ele se fac la dobânzi rezonabile. Aici este un canal extrem de fragil pe care anul viitor va trebui să evolueze economia românească”, a declarat, pentru Cotidianul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

În privința resurselor europene, reprezentantul BNR a arătat că acestea au sprijinit economia în 2026, dar nu pot înlocui dezvoltarea investițiilor private.

„Fondurile europene au reprezentat o soluție pentru economia românească în 2026. Ceea ce trebuie să se înțeleagă este că economia românească nu trebuie să fie una care să se bazeze numai pe fonduri europene. Trebuie să creăm condițiile pentru investiții private și aici avem mult de lucru”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Inflația a coborât la 6,2%, iar unele alimente s-au ieftinit

Datele Institutului Național de Statistică prezentate în materialul Cotidianul indică o rată anuală a inflației de 6,2% în august, cu două puncte procentuale sub nivelul din iulie. Alimentele s-au ieftinit față de luna precedentă, deși carburanții scumpi au majorat cheltuielile de transport și distribuție. Dan Suciu anticipează continuarea dezinflației, dar atrage atenția că evoluția prețurilor depinde și de factori externi pe care România nu îi poate controla.

Coborârea ratei anuale a avut loc după ieșirea din baza de comparație a efectelor majorării TVA și ale liberalizării pieței de energie. Pe categorii, inflația alimentară a fost de 2,6%, cea a mărfurilor nealimentare de 6,3%, iar serviciile au înregistrat o creștere anuală a prețurilor de 11,2%.

Față de august 2025, datele INS arată prețuri mai mici la făină, mălai, unt, zahăr, fasole boabe, cartofi, legume proaspete și fructe. Reducerea inflației nu echivalează însă cu o ieftinire generală a produselor: nivelul prețurilor continuă să crească, într-un ritm mai lent.

Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că ieftinirile unor produse proaspete sunt însoțite de presiuni persistente din partea serviciilor și a combustibililor.

„La nivelul prețurilor la alimente se vede o scădere a indicelui de inflație. Sunt o serie întreagă de produse proaspete care au avut scăderi de preț, ceea ce este o premieră pentru ultimele luni. Pe de altă parte, avem presiuni permanente care vin din partea prețurilor la servicii și combustibili. Sunt elemente care pun sub semnul întrebării evoluția inflației pe viitor. Tendința, evident, este una descendentă, ea va continua chiar dacă o să mai apară oscilații temporare pe parcursul lunilor următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

În evaluarea sa, România a trecut de vârful inflației. Suciu atribuie o contribuție importantă politicii băncii centrale, care a „ținut dobânzile la un nivel moderat”, cu efecte favorabile asupra temperării scumpirilor.

Carburanții exercită noi presiuni asupra prețurilor

Scumpirea combustibililor reprezintă acum un factor de presiune asupra prețurilor, după ce liberalizarea pieței de energie a alimentat creșterea costurilor bunurilor de consum în vara anului trecut. Potrivit materialului citat, benzina se vinde cu 10 lei pe litru, iar motorina cu 10,50 lei pe litru, deși acciza a fost redusă deja cu 85 de bani.

Dan Suciu leagă aceste evoluții de piața internațională și subliniază că variațiile de la o lună la alta nu oferă certitudinea unei stabilizări.

„Vedem cifrele, din păcate ele reflectă o tendință mondială care nu are un răspuns foarte clar în sensul temperărilor și evident că e principalul factor care declanșează inflație în continuare. E drept că am avut variații pe aceste prețuri. Luna trecută ele nu au avut un impact atât de puternic ca și acum două luni, dar asta nu e o certitudine și nu arată decât că suntem într-o perioadă de volatilitate maximă în ceea ce înseamnă prețurile la combustibili”, spune Dan Suciu.

Scumpirea petrolului se transmite parțial în prețurile de la raft

Cotația internațională a petrolului a ajuns la 105 dolari pe baril, fără ca amploarea viitoarelor scumpiri la pompele din România să poată fi stabilită cu precizie. Conform datelor INS citate, benzina și motorina au cele mai mari creșteri anuale de preț din categoria mărfurilor nealimentare, de 25%, respectiv 35%.

Analizele retailerilor menționate în material estimează că o majorare cu 10% a cotațiilor internaționale ale țițeiului determină creșteri de 1–1,5% ale prețurilor de la raft. Reprezentantul BNR precizează însă că scumpirea combustibililor nu se transmite integral asupra celorlalte produse.

„Nu vreau să exagerez și nici să temperez semnificativ acest impact pentru că de multe ori se spune că prețurile de la combustibil se transferă integral în produse. Nu, nu este chiar așa. Ele evident că se transferă, nu putem face abstracție de la acest proces natural și firesc care se întâmplă, de transfer al prețurilor la combustibili asupra altor produse, pentru că produsele respective conțin prețurile de transport. Dar nu este un transfer integral”, explică Dan Suciu.

Energia scumpă afectează producția, consumul și perspectivele economice

Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu influențează criza carburanților, iar România depinde de acest context, la fel ca majoritatea statelor, arată Dan Suciu. Prelungirea dificultăților de pe piața combustibililor amplifică riscul încetinirii economice în Europa, inclusiv în România.

Pentru economia românească, una dintre întrebări este dacă bilanțul anual va indica o creștere sau o contracție. Suciu afirmă că prețurile ridicate ale carburanților frânează activitatea economică, dar că o eventuală recesiune nu ar putea fi explicată exclusiv prin acest factor.

În analiza sa, riscurile includ întregul sector energetic, efectele asupra bugetelor de consum și costurile datoriei publice.

„Aș pune tot capitolul energie la capitolul riscuri, nu doar carburanții, pentru că prețurile la energie în România sunt relativ ridicate și ele au un impact semnificativ asupra producției industriale, asupra tot ceea ce înseamnă creștere economică. (…)

El (prețul energiei n.r.) este disturbator și extrem de deranjant la nivelul consumului. Observăm apetența pentru circulația cu automobilul la nivelul populației și evident că banii utilizați la nivelul achiziției de carburanți nu se mai pot duce pe alte elemente de consum.

Sunt multe riscuri la nivelul economiei, riscuri legate de prețul la energie, apetența pentru consum, costurile crescute pe care datoria publică le generează și care se transferă inevitabil asupra economiei. Statul este principalul cheltuitor sau investitor, depinde cum vreți să spuneți, în economia românească”, a declarat Dan Suciu.

Bugetul pentru 2027 trebuie să susțină investițiile și reducerea deficitului

Diminuarea deficitului bugetar nu elimină dificultățile de pregătire a planului fiscal pentru 2027. Potrivit analizei prezentate de Cotidianul, Guvernul care va gestiona bugetul anului următor va trebui să adopte măsuri suplimentare de reducere a deficitului și să asigure investiții publice importante, în condițiile încheierii finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Dan Suciu consideră că România a folosit doar parțial oportunitățile oferite de PNRR și insistă asupra necesității de a stimula investițiile private.

„Pentru 2026, într-adevăr, PNRR-ul reprezenta colacul de salvare pe care l-am utilizat parțial aș spune, adică nu la nivelul maxim la care am fi putut. Știți și dvs. motivele pentru care acest lucru s-a întâmplat, nu vreau să mai intru în discuție. Este un capitol închis. Fondurile europene au reprezentat o soluție pentru economia românească în 2026. Ceea ce trebuie să se înțeleagă este că economia românească nu trebuie să fie una care să se bazeze numai pe fonduri europene. Trebuie să creăm condițiile pentru investiții private și aici avem mult de lucru”, este de părere Dan Suciu.

Dobânzile depășesc 60 de miliarde de lei, iar proiectele au nevoie de finanțare

Resursele bugetare insuficiente complică susținerea investițiilor publice, în condițiile în care statul, prezentat în analiza citată drept cel mai mare investitor din economie, a contractat în ultimii ani împrumuturi de amploare de pe piețele externe. Dependența de finanțare la costuri ridicate a dus cheltuielile cu dobânzile la peste 60 de miliarde de lei în acest an, echivalentul a 3% din PIB.

Investițiile publice susțin activitatea economică, dar finanțarea lor pune presiune pe buget. În același timp, proiectele care au ratat finanțarea prin PNRR riscă să necesite bani de la bugetul de stat dacă nu sunt identificate alte surse europene.

Instabilitatea politică poate complica finanțarea statului

Fezabilitatea investițiilor publice depinde de condițiile în care sunt contractate împrumuturile, explică Dan Suciu, care leagă accesul la dobânzi rezonabile de stabilitatea financiară a statului. Acesta avertizează că lipsa predictibilității politice influențează atât evoluția deficitului, cât și costurile datoriei.

„Pe investițiile publice, ele trebuie să fie fezabile pe baza unor împrumuturi care să nu împovăreze și mai mult serviciul datoriei. Din nou ajungem la acest capitol care înseamnă stabilitatea financiară a statului român, adică deficite bugetare și împrumuturi care se pot gestiona la dobânzi rezonabile.

Avem multe semne de întrebare aici pentru că instabilitatea politică nu determină un comportament predictibil la nivelul evoluției deficitului bugetar și implicit a costurilor pe care datoria publică le are. Împrumuturile pe care le face statul român sunt surse de investiții veritabile dacă ele se fac la dobânzi rezonabile. Aici este un canal extrem de fragil pe care anul viitor va trebui să evolueze economia românească”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.