BNR se opune proiectului PSD privind despăgubirea clienților băncilor. Consiliul Concurenței susține însă inițiativa

Banca Națională a României nu susține, în forma actuală, proiectul de lege depus de PSD care ar permite recalcularea obligațiilor din contractele de credit și restituirea sumelor către consumatorii prejudiciați de practici anticoncurențiale sau de erori în calcularea dobânzilor variabile. Consiliul Concurenței consideră, în schimb, că inițiativa este „oportună și necesară”, dar solicită reguli clare pentru stabilirea prejudiciului. Consiliul Economic și Social a dat un aviz nefavorabil.

Proiectul a fost inițiat în contextul investigației Consiliului Concurenței privind modul de stabilire a ROBOR și prevede un mecanism prin care băncile ar putea fi obligate să recalculeze sumele datorate de clienți și să restituie diferențele.

BNR consideră că proiectul pornește de la un prejudiciu care nu este încă stabilit

Una dintre principalele obiecții formulate de BNR este că proiectul pleacă de la premisa existenței unui prejudiciu individual pentru consumatori și presupune că poate fi stabilit un indice alternativ în funcție de care să fie calculate despăgubirile.

Banca centrală consideră însă că aceste elemente nu sunt suficient determinate. În plus, la momentul formulării avizului, decizia motivată a Consiliului Concurenței nu era disponibilă public, astfel încât să poată fi identificate exact faptele, mecanismul încălcării și eventualele efecte asupra clienților.

BNR atrage atenția că existența unei încălcări a legislației concurenței nu demonstrează automat că fiecare persoană care a avut un credit legat de ROBOR a suferit un prejudiciu și nici că eventualele pierderi sunt identice pentru toți debitorii.

Potrivit instituției, stabilirea prejudiciului individual, a legăturii de cauzalitate și a cuantumului despăgubirii ține de răspunderea civilă.

Ce prevede proiectul PSD pentru clienții băncilor

Potrivit inițiativei legislative, consumatorii considerați afectați ar putea cere revizuirea obligațiilor contractuale în termen de 45 de zile de la actul administrativ prin care este constatată încălcarea.

Instituția de credit ar urma să răspundă în cel mult 30 de zile. Dacă propunerea este acceptată, plata sumelor ar trebui făcută în termen de 15 zile. În cazul creditelor aflate încă în derulare, despăgubirea ar putea fi acordată inclusiv prin reducerea principalului.

Expunerea de motive invocă investigația Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR și sancțiunile aplicate celor zece bănci vizate.

BNR atrage însă atenția că proiectul nu este limitat în mod explicit la ROBOR, iar definiția dobânzii variabile poate include și contracte raportate la IRCC sau la alți indici.

BNR invocă mecanismul de despăgubire deja existent

Banca centrală mai arată că legislația românească dispune deja de un mecanism pentru obținerea despăgubirilor în cazul încălcării normelor de concurență, prin OUG 170/2020.

Potrivit BNR, cadrul actual permite repararea integrală a prejudiciului și include inclusiv forme de răspundere solidară. Din această perspectivă, proiectul PSD ar crea un mecanism paralel fără să explice suficient de ce instrumentele juridice existente nu ar fi suficiente.

Consiliul Concurenței: Inițiativa este „oportună și necesară”

Consiliul Concurenței are o poziție diferită. Autoritatea susține principiul proiectului și consideră că un cadru legislativ unitar ar putea ajuta la repararea eventualelor prejudicii suferite de consumatori în urma practicilor privind ROBOR.

Instituția cere însă modificări importante. Trebuie stabilite clar metodologia de calcul al prejudiciului, legătura de cauzalitate, componentele despăgubirii și modul în care vor fi calculate dobânzile.

O altă problemă este situația în care sancțiunile Consiliului Concurenței ar fi anulate ulterior de instanță, după ce consumatorii au primit deja despăgubiri.

CES a dat aviz nefavorabil proiectului

Consiliul Economic și Social critică mai dur inițiativa. CES consideră că proiectul prezintă „deficiențe structurale majore de claritate, proporționalitate și coerență juridică” și atrage atenția asupra lipsei unui studiu de impact.

Printre problemele identificate se află și faptul că mecanismul de compensare nu este condiționat de existența unui act administrativ definitiv. Astfel, recalcularea ar putea începe înainte de soluționarea unei eventuale contestații în instanță.

Dacă actul administrativ ar fi ulterior anulat, ar putea apărea situații dificil de remediat, de la returnarea sumelor primite de consumatori până la noi litigii privind contractele deja modificate.

Probleme și cu stabilirea „indicelui de referință ajustat”

CES atrage atenția și asupra modului în care ar urma să fie calculat prejudiciul. Proiectul folosește noțiunea de „indice de referință ajustat”, fără să stabilească suficient de clar cine îl determină, după ce criterii și prin ce metodologie.

Calcularea despăgubirii ar trebui să țină cont inclusiv de situația concretă a fiecărui contract, precum rambursările anticipate, refinanțările, restructurările, conversiile sau alte remedii de care clientul a beneficiat deja.

În aceste condiții, proiectul PSD ajunge în Parlament cu poziții instituționale diferite: BNR îl respinge în forma actuală, Consiliul Concurenței susține necesitatea unei intervenții legislative, dar cere clarificări, iar CES a emis un aviz nefavorabil și solicită o fundamentare mult mai riguroasă a mecanismului de despăgubire.