Inflația a coborât la 6,2%, dar prețurile nu au scăzut. Adrian Negrescu explică ce se întâmplă, de fapt

Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, însă această evoluție nu înseamnă că prețurile din România au revenit la nivelurile anterioare. O analiză Frames arată că dezinflația este explicată în mare măsură de efectul de bază, în timp ce serviciile și carburanții continuă să înregistreze scumpiri importante.

În numai trei luni, rata anuală a inflației aproape s-a înjumătățit față de maximul de 10,85% atins în mai. Indicele armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivel european, indică o rată anuală de 6,3%.

„Scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri”, avertiza Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, încă din iulie.

Frames: Scăderea inflației este în mare parte aritmetică

Potrivit experților Frames, o explicație importantă pentru reducerea rapidă a ratei anuale este ieșirea din baza de comparație a șocurilor produse în 2025. Liberalizarea prețului energiei electrice din iulie anul trecut și majorările de TVA și accize din august 2025 nu mai influențează în același mod comparația anuală.

Un exemplu este energia electrică, pentru care datele din august indică o creștere anuală de numai 1,82%, după avansuri de peste 50% în lunile precedente.

Analiza atrage atenția că un alt indicator relevant pentru presiunea resimțită de gospodării este rata medie a inflației din ultimele 12 luni, care se situează la 9,5%. De la începutul anului, prețurile de consum au mai crescut cu 4,6%.

„Nu vom mai vedea creșteri de prețuri spectaculoase cum am văzut anul trecut”, arăta Negrescu în august.

Scumpirile acumulate în anii anteriori rămân însă incluse în nivelul actual al prețurilor, chiar dacă ritmul anual de creștere încetinește.

Serviciile continuă să se scumpească puternic

Una dintre principalele surse de presiune rămâne sectorul serviciilor. Tarifele au crescut cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% față de sfârșitul lui 2025.

Chiriile se remarcă printr-o creștere anuală de 39,7%, în timp ce față de decembrie avansul este de 37,21%. Tarifele pentru apă, canal și salubritate au crescut cu 14,12%, abonamentele de televiziune cu 13,2%, reparațiile auto cu 10,81%, iar energia termică cu 10,7%.

„Vedem serviciile afectate puternic de creșterea prețului la carburanți și la energia electrică”, explica managerul Frames.

Experții arată că efectele costurilor mai mari cu energia și transportul ajung treptat în prețurile practicate în numeroase alte sectoare ale economiei.

Motorina s-a scumpit cu 34,61%, iar benzina cu 25,49%

Carburanții au reprezentat una dintre principalele surse de creștere a prețurilor în august. Într-o singură lună, aceștia s-au scumpit cu 3,47%, benzina înregistrând un avans de 6,64%, iar motorina de 6,12%.

Comparativ cu august 2025, combustibilii sunt mai scumpi cu 17,03%. În cazul benzinei, creșterea anuală este de 25,49%, iar pentru motorină ajunge la 34,61%.

Frames pune această evoluție pe seama modificărilor fiscale și de reglementare, precum și a tensiunilor de pe piețele internaționale. Analiza amintește că motorina standard a ajuns la începutul lunii august la un maxim de 10,98 lei pe litru, iar Guvernul a redus ulterior temporar acciza.

„1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri”, declara Adrian Negrescu la sfârșitul lunii iunie.

Un indicator scos în evidență de analiza Frames arată cât de importantă a fost influența carburanților: dacă aceștia ar fi eliminați din calcul, indicele prețurilor de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de iulie.

„Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, spune managerul Frames.

Alimentele s-au ieftinit în august

În sens opus au evoluat alimentele. Prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,71% față de iulie, iar creșterea anuală este de numai 2,62%.

Fructele proaspete sunt mai ieftine cu 18,18% față de august 2025, cartofii cu 15,21%, iar legumele cu 8,51%. Scăderi au fost înregistrate și la produsele de morărit, mălai, zahăr și unt.

Nu toate produsele alimentare s-au ieftinit. Cafeaua costă cu 15,02% mai mult decât în urmă cu un an, ouăle s-au scumpit cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.

În zona produselor nealimentare, gazele naturale sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august anul trecut și cu 9,97% sub nivelul din decembrie.

Ce urmează pentru inflație și dobânzi

BNR și-a revizuit în august prognoza privind inflația de la sfârșitul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%. Potrivit analizei Frames, banca centrală a luat în calcul efectele caniculei și secetei asupra producției de energie, precum și scumpirea carburanților.

Revenirea inflației în intervalul-țintă de 2,5% plus/minus un punct procentual este anticipată pentru ultimul trimestru din 2027.

„Am depășit vârful inflației”, afirma Negrescu pe 12 august, estimând o rată de aproximativ 5,5% din toamnă și chiar apropierea de 5% la finalul anului, cu condiția ca „noul Guvern să nu ia măsuri care să stimuleze creșterile de prețuri”.

Analiza atrage însă atenția că dezinflația are loc într-un context economic dificil.

„Problema este contextul. Dezinflația nu vine pe fondul unei economii care se răcește controlat, ci al uneia care s-a oprit: semestrul I 2026 s-a închis cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou tăiate în ultimele zile — ING vede acum o contracție de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%”, arată analiza Frames.

În acest context, experții recomandă atât populației, cât și companiilor să analizeze renegocierea contractelor de furnizare a energiei pentru a obține un preț fix pentru următoarele 12 luni, reducând astfel expunerea la eventuale noi fluctuații ale pieței.