Economia României a scăzut în prima jumătate din 2026. Concordia avertizează asupra vulnerabilităților interne

Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize publicate de Confederația Patronală Concordia. Organizația avertizează că slăbiciunile interne au fost amplificate de războiul din Orientul Mijlociu, care a pus presiune pe prețurile carburanților, gazelor și fertilizatorilor. Consumul a devenit o frână pentru economie, iar piața muncii și competitivitatea companiilor dau, la rândul lor, semne de deteriorare.

Consumul populației a devenit o frână pentru economie

Concordia arată că scăderea PIB din prima jumătate a anului continuă tendința negativă observată încă din a doua parte a lui 2025. Politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică s-au suprapus peste șocurile externe generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Consumul populației, considerat în mod tradițional unul dintre principalele motoare ale economiei românești, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările din retail au înregistrat în iunie o scădere anuală de până la 7,3%, iar indicatorii privind încrederea consumatorilor și companiilor au ajuns la minime multianuale.

„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Industria nu a reușit, potrivit organizației, să profite de revenirea înregistrată în Zona Euro, fiind afectată de costurile ridicate ale energiei și de modificările fiscale frecvente.

Inflația a încetinit după ce a trecut de 10%

În prima parte a anului, inflația a depășit pragul de 10%, atingând un maxim de 10,9%, pe fondul scumpirii carburanților. Ulterior, ritmul creșterii prețurilor a început să încetinească.

Concordia avertizează însă că evoluția rămâne fragilă, în condițiile în care eliminarea plafonării la gazele naturale și a plafonului privind adaosul comercial la alimente ar putea genera noi presiuni asupra prețurilor.

Organizația susține eliminarea acestor măsuri, considerând că plafonările au distorsionat piața și au mascat temporar problemele existente. În opinia sa, soluția pe termen lung este creșterea producției interne de energie la costuri competitive.

Pe partea fiscală, Concordia remarcă reducerea deficitului bugetar la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie și consideră că există o probabilitate ridicată ca România să se încadreze în ținta anuală de 6,2%, dacă nu vor apărea noi derapaje ale cheltuielilor.

Piața muncii se răcește. Creșterea salariilor a încetinit

Încetinirea economiei se reflectă și pe piața muncii. Rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, iar ritmul de creștere a salariilor nete s-a redus la 3,5% în iunie, comparativ cu avansurile de 10%-20% consemnate în anii anteriori.

Sectorul privat a resimțit, la rândul său, această evoluție, dinamica salariilor private înjumătățindu-se față de anul precedent.

În același timp, leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, iar randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 de puncte de bază între martie și mai. Bursa de la București a avut însă o evoluție puternică, indicele BET înregistrând un randament de 33% în primul semestru.

Concordia avertizează asupra competitivității României

Analiza atrage atenția și asupra problemelor structurale ale economiei. Deși costul orar al forței de muncă din România rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, acest avantaj se diminuează. În ultimul deceniu, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale.

O altă problemă este costul energiei. Energia electrică pentru marii consumatori industriali se situează printre cele mai scumpe din UE, iar prețul gazelor naturale se apropie, potrivit Concordia, de nivelurile din Germania și Austria.

La acestea se adaugă deficitele gemene: deficitul de cont curent, de aproape 8% din PIB, și deficitul bugetar, care, deși în scădere, rămâne ridicat.

„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.

Concluzia organizației este că România intră în a doua jumătate a anului cu o inflație în scădere și cu o situație bugetară îmbunătățită, dar cu o economie slăbită și cu probleme tot mai mari de competitivitate.