România riscă o recesiune ușoară în 2026. Deficitul bugetar ar trebui redus la circa 5,5% în 2027

Consiliul Fiscal avertizează că România ar putea înregistra o recesiune ușoară în 2026, pe fondul corecției bugetare și al contextului internațional nefavorabil. Instituția estimează că deficitul bugetar poate coborî spre 6% din PIB în acest an. Pentru 2027, ținta indicată este de aproximativ 5,5% din PIB. Evaluările apar în raportul anual pentru 2025, aprobat la 4 septembrie 2026.

Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% la 7,9% din PIB

Deficitul bugetar al României s-a redus în 2025, însă nivelul său rămâne mult peste limita de 3% din PIB prevăzută de regulile europene. Conform metodologiei ESA, indicatorul a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, ceea ce reprezintă o corecție de 1,4 puncte procentuale.

În metodologia cash, deficitul a fost de 7,62% din PIB, sub nivelul de 8,4% estimat la cele două rectificări bugetare. Consiliul Fiscal arată că această evoluție a fost influențată de încasările fiscale, economiile realizate la dobânzi, subvenții, cheltuieli de personal și asistență socială, dar și de neîndeplinirea țintelor privind fondurile europene.

Execuția bugetară din primele șapte luni ale anului 2026 a consemnat un deficit de aproximativ 48 de miliarde de lei, echivalent cu 2,34% din PIB. Nivelul a fost cu circa 1,7 puncte procentuale mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut.

„Agențiile Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României, dată fiind corecția remarcabilă a deficitului bugetar realizată în ultimii doi ani. Deficitul bugetar, ajuns în 2024 la 9,3% din PIB, a scăzut la 7,9% din PIB (varianta ESA) în 2025 și este prevăzut să fie în jur de 6% din PIB în 2026.

Execuția bugetară pe primele șapte luni, cu un deficit de 2,34% din PIB, mai mic cu circa 1,7 pp din PIB față de perioada corespondentă din 2025, arată că ajustarea bugetară continuă în mod ferm”, afirmă academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în introducerea raportului anual pentru 2025.

Consiliul Fiscal nu exclude o recesiune ușoară în 2026

Economia României a crescut cu numai 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în anul precedent. Formarea brută de capital fix a avut cea mai importantă contribuție pozitivă, în timp ce consumul guvernamental și exportul net au frânat creșterea.

Comisia Europeană estimează un avans economic de 0,1% pentru România în 2026, iar Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere de 0,7%. Consiliul Fiscal consideră că efectele ajustării bugetare și deteriorarea mediului internațional pot împinge economia într-o contracție ușoară.

„În 2026, chiar dacă nu toate sumele din PNRR sunt absorbite (este și situația legii salarizării unitare), fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, în condițiile în care impactul corecției bugetare este sever; în acest an, este posibil să avem o recesiune ușoară”, afirmă academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Pentru 2027, raportul indică o posibilă revenire a economiei. Consiliul Fiscal estimează o creștere de aproximativ 2%, în timp ce Comisia Europeană anticipează 2,3%, iar FMI, 2,5%.

Salariile și pensiile trebuie să crească prudent în 2027

Cheltuielile publice cu salariile și pensiile nu ar trebui să avanseze în 2027 mai rapid decât PIB-ul nominal, potrivit evaluării semnate de președintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu. O eventuală indexare trebuie realizată prudent, în condițiile continuării consolidării bugetare.

Reducerea deficitului în ultimii doi ani s-a bazat inclusiv pe înghețarea salariilor și pensiilor, dar și pe majorarea TVA și a accizelor. Consiliul Fiscal susține că această combinație a fost inevitabilă, deoarece o tăiere drastică și imediată a cheltuielilor sau o creștere masivă a colectării nu reprezentau variante realiste.

„Corecția bugetară are un cost economic și social, ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruțătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au și ele un preț ce poate deveni copleșitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetățenilor și impactul asupra mediului de afaceri”, mai informează Dăianu.

Reforma salarizării unitare nu trebuie abandonată

Blocarea reformei salarizării unitare a provocat pierderea a 770 de milioane de euro, însă Consiliul Fiscal apreciază că această sumă nu poate genera singură un derapaj bugetar. Reforma este considerată necesară pentru eliminarea inechităților și pentru evitarea unor creșteri salariale care ar pune în pericol finanțele publice.

Instituția recomandă obținerea unui consens în lunile următoare, astfel încât măsurile să fie incluse în construcția bugetului pentru 2027.

Veniturile fiscale reprezintă numai 29,2% din PIB

România a înregistrat în 2025 venituri fiscale, inclusiv contribuții sociale, de 29,2% din PIB, cu 11,2 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, de 40,4%. Nivelul este inferior și celor raportate de Polonia, Ungaria și Cehia.

Consiliul Fiscal leagă această situație de erorile repetate din construcția sistemului fiscal, modernizarea lentă a administrației și aplicarea deficitară a legislației. Îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii sunt considerate esențiale pentru reducerea deficitului la aproximativ 5,5% din PIB în 2027.

Datoria publică ar putea depăși 80% din PIB până în 2034

Datoria publică a trecut de 60% din PIB în 2026, față de 35% în 2019, iar aproximativ jumătate este datorie externă. Analiza Consiliului Fiscal arată că măsurile adoptate încetinesc creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

În absența unor măsuri suplimentare, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034. Continuarea consolidării ar putea limita vârful datoriei la 62–65% din PIB în perioada 2027–2028, urmat de o traiectorie descendentă.

Documentele pot fi consultate mai jos: