Alexandru Nazare, înaintea următorului test S&P: eforturile de acum vizează generațiile următoare

Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului, în scădere față de nivelul de 3,99% consemnat în aceeași perioadă din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că reducerea în termeni nominali se ridică la 28,36 miliarde de lei.

Alexandru Nazare, înaintea evaluării S&P: deficitul scade, dar România nu are motive de relaxare

Ministrul avertizează însă că evoluția indicatorului nu înseamnă că problema deficitului a fost rezolvată. Costurile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei, iar atenția autorităților se îndreaptă și către următoarea evaluare a României realizată de agenția de rating S&P.

Alexandru Nazare a transmis că pregătirile pentru evaluarea S&P reprezintă un nou test pentru credibilitatea financiară a țării. El a subliniat necesitatea menținerii disciplinei fiscale, fără ca măsurile de ajustare să ducă la blocarea investițiilor.

„Pregătiri pentru următorul test de rating S&P. Rezultatele clare, comunicate continuu şi transparent, disciplina fiscală fără să frânăm investițiile şi responsabilitatea sunt cheia credibilității României. Nu facem toate aceste eforturi doar pentru menținerea ratingului de țară. Le facem pentru a nu lăsa o țară îndatorată generațiilor următoare şi pentru a ridica nivelul ambițiilor economice ale României”, a scris Alexandru Nazare pe contul de socializare.

Deficitul, în scădere după primele șapte luni

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, deficitul înregistrat în primele șapte luni ale anului este, în termeni nominali, cu 37% mai redus decât cel consemnat în perioada similară din 2025. Scăderea deficitului a fost însoțită, potrivit lui Nazare, de o creștere a investițiilor și de o accelerare a absorbției fondurilor europene.

Evoluția veniturilor și cheltuielilor a contribuit la diminuarea dezechilibrului bugetar. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9% față de perioada comparabilă a anului precedent.

Ministrul Finanțelor a precizat că, în aceeași perioadă, cheltuielile de personal au fost reduse cu 4,06 miliarde de lei. În același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat anul trecut.

„Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%.

Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR. Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor. Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile”, a scris acesta.

Investițiile și fondurile europene, menținute

Din totalul investițiilor realizate în primele șapte luni, peste 71% au fost susținute prin fonduri europene și PNRR, potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare. Valoarea totală a investițiilor a depășit astfel nivelul din anul precedent cu aproape 15 miliarde de lei.

În paralel cu măsurile de reducere a deficitului, statul a continuat rambursările de TVA către companii. Suma rambursată în primele șapte luni ale anului a depășit 20,4 miliarde de lei.

Datele prezentate de ministru indică astfel o reducere a deficitului concomitent cu majorarea veniturilor și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor. Cheltuielile totale au avut o creștere de 2,9%, în timp ce veniturile au avansat cu 11,2%.

Evoluția bugetară este urmărită și prin prisma următoarei evaluări S&P, pentru care ministrul Finanțelor a indicat necesitatea unor rezultate clare, a comunicării transparente, a disciplinei fiscale și a menținerii investițiilor.