Deficitul bugetar al României a scăzut puternic. Statul a cheltuit cu 28 de miliarde de lei mai mult decât a încasat în primele șapte luni

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, în scădere cu 28,36 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut. Deficitul a coborât astfel la 2,34% din PIB, de la 3,99% din PIB în primele șapte luni din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Deficitul bugetar a scăzut cu 37%

Execuția bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie-iulie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, comparativ cu 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Diferența este de 28,36 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere nominală a deficitului de 37%.

Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.

Veniturile bugetare au crescut într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile. Încasările au avansat cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 2,9%.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice.

Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.

Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Statul a încasat peste 412 miliarde de lei

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 11,2% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

O creștere importantă a fost înregistrată în cazul TVA. Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult față de anul trecut.

Ministerul Finanțelor explică evoluția prin majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote introduse prin Legea nr. 141/2025.

În același timp, restituirile de TVA către mediul privat au crescut cu 4,6%, de la 19,59 miliarde de lei la 20,48 miliarde de lei.

Câți bani a încasat statul din accize și impozite

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. În cazul produselor energetice, avansul a fost de 10,9%.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul din perioada similară din 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%.

Încasările din impozitul pe dividende au avansat cu 19,5%, iar cele aferente Declarației unice cu 19,7%. Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%.

Contribuțiile de asigurări au adus la buget 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Încasările din impozitul pe profit s-au ridicat la 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

Cheltuielile statului au ajuns la peste 460 de miliarde de lei

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 2,9% mai mari în termeni nominali față de perioada similară din 2025.

Ca pondere în PIB, însă, acestea au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

Cheltuielile de personal au ajuns la 95,67 miliarde de lei, fiind cu 4,06 miliarde de lei mai mici. Comparativ cu primele șapte luni din 2025, reducerea nominală a fost de 4,1%.

Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice a coborât, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%.

Ministerul Finanțelor pune această evoluție pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială.

Statul a plătit peste 40 de miliarde de lei numai pe dobânzi

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluția fiind determinată în principal de plățile efectuate în sistemul de sănătate.

O presiune importantă asupra bugetului continuă să fie reprezentată de dobânzi. Statul a cheltuit 40,12 miliarde de lei pentru acestea în primele șapte luni.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% față de anul precedent și au ajuns la echivalentul a 2% din PIB.

Aproape 147 de miliarde de lei pentru asistența socială

Cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 146,59 miliarde de lei, fiind cu 0,6% mai mici față de perioada similară din 2025.

În această categorie sunt incluse și 149,54 milioane de lei destinate compensării facturilor la energie și gaze pentru consumatorii casnici.

Subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică pentru consumatorii non-casnici.

Investițiile au crescut cu aproape 24%

În timp ce deficitul s-a redus, cheltuielile pentru investiții au continuat să crească. Acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară din 2025.

Creșterea este de aproximativ 24%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 71,05% din volumul investițiilor este reprezentat de proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR, atât granturi, cât și împrumuturi.

Plățile pe aceste axe au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat, în total, 45,88 miliarde de lei. Plățile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în perioada similară din 2025.

Alexandru Nazare: Următoarea etapă vizează consolidarea structurală

Ministrul Finanțelor avertizează însă că, începând din august, comparația cu anul precedent se va modifica, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere şi coerență fiscală este o țară mai puternică.

Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii”, a subliniat Alexandru Nazare.