Sondaj CURS: PSD, PNL, AUR și USR, despărțite de doar patru procente în București

Bucureștiul intră într-o nouă etapă politică, iar cifrele celui mai recent sondaj CURS ridică semne de întrebare pentru toate marile partide. PSD conduce, dar diferența față de PNL, AUR și USR este minimă.

Sondaj CURS: PSD, PNL, AUR și USR, despărțite de doar patru procente în București

Un nou sondaj CURS realizat în Municipiul București indică o competiție electorală extrem de strânsă între principalele partide politice. PSD se află pe primul loc în preferințele bucureștenilor, cu 22% din intențiile de vot, însă PNL se apropie la un singur punct procentual, fiind creditat cu 21%.

AUR ocupă poziția a treia, cu 20% din opțiunile de vot, în timp ce USR se află pe locul al patrulea, cu 18%. Astfel, între primul și al patrulea partid din clasament există o diferență de numai patru puncte procentuale.

Potrivit datelor CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PSD ar obține 22% dintre voturile bucureștenilor. PNL ar fi votat de 21% dintre alegători, AUR ar acumula 20%, iar USR ar ajunge la 18%.

Diferențele foarte mici dintre primele patru formațiuni arată o competiție electorală fără un lider detașat. Practic, PSD, PNL, AUR și USR se află într-o zonă foarte apropiată a clasamentului, iar rezultatul final ar putea fi influențat semnificativ de evoluția campaniei electorale și de mobilizarea alegătorilor.

În partea a doua a clasamentului, SENS este creditat cu 6% din intențiile de vot, în timp ce formațiunea PNRR-Piedone ar obține 5%. SOS România este cotat la 4%, iar ACT ar înregistra 2%.

Datele conturează un peisaj electoral fragmentat în Capitală, în care niciuna dintre principalele formațiuni nu reușește să se desprindă clar. În același timp, partidele mai mici cumulează un procent important din opțiunile bucureștenilor, ceea ce contribuie la accentuarea fragmentării scenei politice.

Sondaj CURS: 73% dintre bucureșteni cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită

Sondajul CURS măsoară și percepția bucureștenilor asupra direcției în care se îndreaptă România. Potrivit datelor, 73% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18% apreciază că direcția este una bună. Alți 9% nu au exprimat o opinie.

Rezultatele indică o percepție predominant negativă în rândul electoratului bucureștean cu privire la evoluția României. Diferența dintre cei care consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită și cei care au o percepție pozitivă este semnificativă.

O evaluare negativă apare și atunci când bucureștenii sunt întrebați despre evoluția propriului oraș. 63% dintre respondenți consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% apreciază că direcția este una bună.

Percepția asupra Capitalei este, astfel, ceva mai puțin negativă decât cea privind evoluția României. Chiar dacă majoritatea bucureștenilor sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă orașul, procentul celor care consideră că lucrurile merg greșit este cu 10 puncte procentuale mai mic decât în cazul evaluării la nivel național.

Traficul și aglomerația, principala problemă a Capitalei. Ce le cer bucureștenii autorităților?

În ceea ce privește problemele pe care Primăria Generală ar trebui să le rezolve cu prioritate, traficul și aglomerația ocupă detașat primul loc în preferințele bucureștenilor. 33% dintre respondenți indică această problemă drept principala preocupare pentru administrația Capitalei.

Pe locul al doilea se află starea străzilor și a drumurilor, menționată de 19% dintre cei chestionați. Problema parcărilor este considerată prioritară de 11% dintre respondenți, în timp ce impozitele și taxele reprezintă principala problemă pentru 8% dintre bucureșteni.

Nivelul de trai este indicat de 7% dintre cei chestionați. Curățenia și salubritatea, precum și spitalele, sănătatea și medicamentele sunt menționate fiecare de câte 6% dintre respondenți.

Metodologie

Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din Municipiul București.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI).

Eșantionul a fost validat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică și ponderat în funcție de structura pe vârste a electoratului din București.