Referendum decisiv în Islanda privind relația cu Uniunea Europeană. Sondajele indică o cursă foarte strânsă

Islanda organizează sâmbătă, 29 august, un referendum prin care alegătorii vor decide dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Aproximativ 270.000 de islandezi sunt chemați la urne, iar secțiile de votare se vor deschide la ora locală 9:00.

Islanda votează pentru reluarea negocierilor cu UE

Referendumul poate determina direcția pe care o va urma Islanda în relația cu Uniunea Europeană. Rezultatul va arăta dacă guvernul de la Reykjavík va relua negocierile pentru aderarea la blocul comunitar format din 27 de state sau dacă această idee va fi din nou amânată pentru viitorul previzibil.

Sondajele indică o cursă foarte strânsă, potrivit Euronews. Un sondaj realizat în august de agenția Maskína arăta că 51,3% dintre respondenți susțineau reluarea negocierilor, în timp ce 48,7% se opuneau.

Diferența redusă dintre cele două tabere reflectă tensiunile existente în societatea islandeză. Referendumul a scos la suprafață diviziuni politice care acoperă teme precum securitatea națională, economia și controlul resurselor maritime.

Întrebarea de la referendum vizează exclusiv reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană

Întrebarea de la referendum vizează exclusiv reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar alegătorii vor avea la dispoziție două variante, „da” și „nu”.

Este important că scrutinul nu decide dacă Islanda va deveni sau nu membră a Uniunii Europene. În cazul unui rezultat favorabil reluării negocierilor, procesul de aderare ar trebui să continue, iar eventuala decizie de intrare în UE ar urma să fie supusă unui al doilea referendum în Islanda și să fie ratificată de toate cele 27 de state membre ale Uniunii.

Secțiile de votare din Reykjavík se vor deschide sâmbătă la ora 9:00 și se vor închide la ora 22:00. Primele rezultate sunt așteptate în orele de după închiderea urnelor.

Cum a ajuns Islanda din nou să discute despre UE

Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, la un an după criza financiară din 2008, care a afectat puternic Islanda și alte țări.

Negocierile oficiale au început în 2010. La acel moment, guvernul islandez vedea apartenența la UE drept una dintre posibilitățile prin care economia țării putea fi consolidată, inclusiv prin sprijinirea coroanei islandeze.

După doi ani în care un guvern eurosceptic a făcut presiuni pentru schimbarea direcției, candidatura Islandei a fost suspendată în 2013.

Între timp, prioritățile de securitate ale țării s-au schimbat semnificativ. Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a modificat evaluarea vulnerabilităților în regiunea nordică a Europei și în zona Arcticii.

Și calculele economice s-au schimbat. Mai mulți oficiali islandezi consideră că aderarea la Uniunea Europeană ar putea stimula economia țării, afectată în prezent de inflația ridicată. Printre susținătorii acestei perspective se află și ministrul islandez de Finanțe, Daði Már Kristófersson.

Un alt element important este reprezentat de realegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite. Aceasta a provocat noi tensiuni în cadrul alianței transatlantice și a ridicat semne de întrebare asupra acordului de apărare dintre Statele Unite și Islanda din 1951.

Prin acest tratat, Statele Unite se angajează să sprijine apărarea Islandei în numele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Islanda găzduiește, în acest context, baze și forțe americane.

Reorientarea Islandei către perspectiva europeană a început în 2024, după venirea la putere a guvernului de centru-stânga condus de premierul Kristrún Frostadóttir. După victoria electorală a acesteia, executivul Uniunii Europene a confirmat că solicitarea de aderare depusă de Islanda cu mai bine de un deceniu în urmă rămâne valabilă.

La începutul anului 2026, Frostadóttir și-a respectat promisiunea electorală și a anunțat organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Data stabilită pentru scrutin a fost 29 august 2026.

Premierul a subliniat anterior necesitatea unei dezbateri echilibrate în jurul referendumului.

De ce susțin unii islandezi reluarea negocierilor

Deși nu este membră a Uniunii Europene, Islanda face parte din Spațiul Economic European. La fel ca Norvegia, această apartenență îi oferă acces la piața unică europeană.

Prin participarea la Spațiul Economic European, Islanda a preluat deja majoritatea regulilor Uniunii Europene. Este vorba despre aproximativ 9.000 de acte juridice.

Susținătorii reluării negocierilor consideră că această situație reprezintă un argument pentru aderarea la UE. În opinia lor, dacă Islanda ar continua procesul care ar putea duce în cele din urmă la aderare, țara ar avea posibilitatea de a participa direct la discuțiile și negocierile privind regulile europene pe care deja le aplică.

Tabăra favorabilă votului „nu” consideră însă că actualul statut este suficient. Islanda beneficiază deja de acces la piața unică prin Spațiul Economic European și aplică o mare parte dintre normele europene, fără să fie necesară aderarea deplină la Uniune.

Haraldur Ólafsson, președintele platformei eurosceptice Heimssýn, susține această perspectivă și consideră că faptul că Islanda respectă deja aproximativ 75% dintre regulile UE face inutilă preluarea altor obligații.

Pescuitul, una dintre principalele teme ale referendumului

Pescuitul reprezintă un alt punct major de dispută între susținătorii și adversarii aderării. Ministrul de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a indicat că pescuitul este una dintre principalele probleme invocate de alegătorii care susțin tabăra „nu”.

Organizația care reprezintă industria pescuitului din Islanda, Fisheries Iceland, și-a exprimat îngrijorarea față de mai multe dintre regulile europene privind pescuitul. Reprezentanții industriei se tem că aderarea la Uniunea Europeană ar reduce capacitatea Islandei de a acționa independent în calitate de stat costier.

Politica comună în domeniul pescuitului a Uniunii Europene stabilește limite și cote de captură pentru statele membre. Această politică a generat de-a lungul timpului tensiuni între Reykjavík și Bruxelles.

Un episod important din această istorie îl reprezintă așa-numitele războaie ale macroului. Conflictul a izbucnit după ce Islanda a adoptat unilateral o poziție privind cotele de pescuit pentru macrou, considerată excesivă de Uniunea Europeană. Disputa a contribuit la tensionarea relațiilor dintre Islanda și Bruxelles și a afectat și candidatura anterioară a țării la aderarea la UE.

Problema este deosebit de importantă pentru alegătorii islandezi deoarece industria pescuitului are o pondere semnificativă în economia națională. Sectorul reprezintă 6,5% din produsul intern brut al Islandei și asigură locuri de muncă pentru mii de persoane.

Securitatea și economia pot influența rezultatul

Pe lângă pescuit și costul ridicat al vieții, securitatea reprezintă una dintre temele care pot influența rezultatul referendumului.

Islanda este preocupată de posibilitatea de a fi prinsă între interesele economice și strategice tot mai mari ale Rusiei în regiune și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat în repetate rânduri cu anexarea Groenlandei.

În acest context, acordul de apărare americano-islandez din 1951 și apartenența Islandei la NATO devin elemente importante în dezbaterea privind viitorul geopolitic al țării.

În același timp, situația economică este un argument pentru cei care susțin apropierea de Uniunea Europeană. Inflația ridicată a afectat economia Islandei, iar unii oficiali consideră că aderarea la UE ar putea contribui la stimularea acesteia.

Pe de altă parte, costul vieții, pescuitul și agricultura sunt probleme interne pe care alegătorii le iau în calcul atunci când decid dacă susțin reluarea negocierilor.