Semnal pentru USR înaintea negocierilor. Ce se întâmplă cu cele zece proiecte din Justiție

Cele zece proiecte depuse de USR pentru modificarea legilor justiției riscă să ajungă în plenul Camerei Deputaților cu raport de respingere. Inițiativele sunt analizate de Comisia juridică, unde s-a conturat o majoritate împotriva propunerilor formațiunii. PNL este singurul partid care votează alături de USR, în timp ce AUR se abține.

USR, în dificultate înaintea formării noului Guvern. Ce se votează în Camera Deputaților

Votul din comisie are o miză politică importantă, în condițiile negocierilor care urmează pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Potrivit unor surse politice, președintele Nicușor Dan ar urma să înainteze săptămâna viitoare o nouă propunere de premier. Poziționarea formațiunilor față de proiectele USR este interpretată drept un semnal transmis înaintea acestor discuții.

Ședința Comisiei juridice a fost convocată în vacanța parlamentară, după ce cele zece inițiative legislative s-au apropiat de termenul la care ar putea fi adoptate tacit de Camera Deputaților. Proiectele au termen pentru adoptare tacită pe 4 septembrie.

Președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă (PSD), a explicat la începutul reuniunii motivul pentru care deputații au fost convocați, afirmând că „am mai pățit-o” ca acte normative importante să treacă fără dezbatere și vot în plen.

Dezbaterile au loc în vacanța parlamentară

La ședință participă fizic opt deputați, în timp ce alți 21 sunt conectați online și își exprimă votul de la distanță. Numărul total al parlamentarilor prezenți la reuniune este de 29. USR a contestat modul în care a fost organizată ședința și a reclamat faptul că aceasta a fost convocată cu mai puțin de 24 de ore înainte. Reprezentanții formațiunii au solicitat amânarea dezbaterilor, însă cererea a fost respinsă.

Membrii comisiei au început astfel analiza și votarea fiecărei inițiative legislative. Primele patru proiecte supuse votului au primit deja raport de respingere și urmează să ajungă în această formă în plenul Camerei Deputaților.

În timpul dezbaterilor, reprezentanții USR au criticat situația din sistemul judiciar și au vorbit despre o „justiția capturată” și despre „dorința de păstrare a unui status-quo în care nu se mișcă nimic”.

Raportul de forțe din comisie este nefavorabil USR. Deputații formațiunii și cei ai PNL votează pentru inițiative și strâng cel mult opt-nouă voturi, în timp ce reprezentanții AUR se abțin. În aceste condiții, proiectele nu reușesc să obțină majoritatea necesară.

Stelian Ion acuză că subiectul „se fușerește”

Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, a criticat atât momentul ales pentru dezbaterea proiectelor, cât și avizele negative primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii și punctele de vedere nefavorabile transmise de Guvern.

Parlamentarul susține că proiectele au fost depuse încă din martie 2026 și că a existat suficient timp pentru ca acestea să fie discutate în condiții normale. El a contestat și modul în care a fost convocată ședința, argumentând că inițiatorii nu au avut posibilitatea să participe la dezbateri după o convocare făcută cu mai puțin de 24 de ore înainte.

„Din unghiul nostru se vede că un pachet foarte important de legi se discută în vacanță parlamentară cu prezență scăzută, ceea ce înseamnă că se fușerește acest subiect și nu este deloc corect pentru inițiatorii care și-ar fi dorit să vină azi să susțină proiectele, neavând această posibilitate fiind convocați cu mai puțin de 24 de ore înainte. Aceste proiecte sunt depuse din martie 2026, a existat suficient timp să le discutăm.

CSM și-a abandonat rolul și se exprimă aproape de fiecare dată pe chestiuni de oportunitate și asta e nelegal, CSM sub conducerea actuală a fost transformat într-un instrument politic. Am observat punctele de vedere negative ale Guvernului, dar vă spun că ele sunt întocmite de ministerul Justiției, iar concluziile corecte ale grupului de lucru care a lucrat la Guvern sunt în contradicție cu ce a semnat dl Predoiu”, a declarat el, potrivit stiripesurse.ro.

Poziția opusă, susținută de Mariana Vârgă

O poziție diferită a avut Mariana Vârgă (UPR), fost președinte al Tribunalului Argeș. Deputata s-a pronunțat împotriva amânării și a susținut că proiectele trebuie dezbătute înainte de expirarea termenului pentru adoptarea tacită.

Aceasta și-a argumentat poziția prin existența avizelor CSM și prin procesul prin care au fost adoptate legile justiției în 2022, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR.

„Eu mă opun amânării discutării acestor proiecte de lege. Nici nu putem risca ca un asemenea pachet legislativ, de o asemenea importanță, să treacă tacit de Camera Deputaților. Avem avize foarte clare ale CSM și nu există motive să amânăm. Ca o chestiune generală, acest pachet legislativ nu este doar inportun, încalcă orice normă constituțională și regulament european.

Pachetul legislativ pe legile justiției a fost adoptat în 2022, a fost jalon PNRR, în toate avizele CSM scrie asta, USR știe ce lupte s-au dus, Comisia de la Veneția și alte organisme și comisii europene au conchis că jalonul PNRR pe Justiție s-a împlinit și am luat și bani pentru că legile justiției au trecut cu bine și s-a ridicat și MCV-ul. Că acum se vrea prin aceste aberații judiciare ce nu s-a reușit atunci pe mine nu mă interesează”, a spus Mariana Vârgă.

Ce modificări propune USR pentru legile justiției

Pachetul legislativ depus de USR cuprinde zece inițiative care vizează mai multe componente ale sistemului judiciar. Propunerile se referă la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare, la procedurile de numire a conducerii marilor parchete, precum și la regulile privind completurile de judecată.

Una dintre inițiative modifică procedurile pentru alegerea și revocarea membrilor CSM și introduce noi incompatibilități, alături de măsuri referitoare la transparența activității instituției. Un alt proiect vizează evaluarea profesională a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și procedurile prin care judecătorii și procurorii pot fi promovați.

USR propune și modificări privind numirea în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și modul în care această instituție își desfășoară activitatea. O altă inițiativă introduce două situații suplimentare în care magistrații ar putea răspunde pentru depășirea termenelor stabilite, măsura fiind prezentată în proiect ca una destinată prevenirii tergiversării proceselor.

Pachetul mai prevede eliminarea posibilității ca procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT să infirme măsurile și soluțiile luate de procurori asupra cărora nu au calitatea de procuror ierarhic superior.

Alte propuneri incluse în pachet

O altă inițiativă urmărește reglementarea mai detaliată a auditării externe a sistemului prin care dosarele sunt repartizate aleatoriu completurilor de judecată. USR propune, de asemenea, reguli mai restrictive pentru delegarea și detașarea judecătorilor și procurorilor.

Pentru funcția de secretar general al CSM, condiția potrivit căreia persoana trebuie să aibă statut de judecător și o vechime de minimum opt ani ar urma să fie înlocuită cu cerința unor studii juridice superioare și a unei vechimi de cel puțin opt ani în specialitatea acestora.

O altă inițiativă stabilește competența privind efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile comise de judecători și procurori și prevede abrogarea unor dispoziții introduse prin Legea nr. 49/2022, adoptată odată cu desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Pachetul legislativ modifică și procedura de numire a conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT și reia propunerea de eliminare a posibilității ca șefii acestor structuri să infirme anumite măsuri și soluții ale procurorilor asupra cărora nu exercită autoritate ierarhică. Ultimul proiect urmărește definirea explicită a situațiilor în care poate fi schimbată componența completurilor de judecată.