Un sondaj amplu arată cum ar vota românii la alegeri anticipate. Cifrele schimbă radical clasamentul partidelor

Scenariul alegerilor anticipate este invocat tot mai des de liderii principalelor partide din România. Un inventar publicat la 23 august 2026 reunește rezultatele a 16 cercetări realizate sau prezentate în cursul anului. Fiecare sondaj analizat plasează aceeași formațiune pe prima poziție. Datele arată o singură schimbare majoră față de scrutinul parlamentar din 2024.

Ce indică fiecare sondaj despre posibilele alegeri anticipate

Fiecare sondaj parlamentar național inclus în analiză arată că AUR ar ocupa primul loc dacă românii ar fi chemați din nou la urne, aceasta fiind principala modificare față de rezultatele alegerilor din 2024.

Posibilitatea organizării unui scrutin înainte de termen a devenit o temă centrală în discursurile reprezentanților USR, PNL, PSD și AUR. Blocajul politic din ultimele luni a mutat subiectul din zona mesajelor opoziției în dezbaterea tuturor celor patru formațiuni importante.

Din punct de vedere sociologic, raportul dintre partide a rămas însă mai stabil decât scena politică. Inventarul disponibil la 23 august cuprinde 16 cercetări parlamentare naționale realizate sau publicate în 2026, cea mai recentă măsurătoare fiind efectuată în perioada 14–24 iulie.

Rezultatele oferă o imagine asupra modului în care s-ar putea distribui voturile dacă procedura pentru organizarea alegerilor anticipate ar fi declanșată.

Liderii USR, PNL, PSD și AUR au vorbit despre revenirea la urne

Cele patru mari partide abordează diferit scenariul alegerilor anticipate, de la susținerea directă a unui nou scrutin până la acceptarea acestuia numai dacă negocierile pentru o guvernare stabilă eșuează.

Dominic Fritz a prezentat la 13 iulie revenirea la urne drept soluția disponibilă în situația în care PSD nu ar accepta să sprijine un guvern minoritar de centru-dreapta.

„Alegeri anticipate. Nu cred că există alte soluții magice”, a declarat Fritz, adăugând că scrutinul ar fi „o soluție care resetează situația”.

În aceeași zi, Ilie Bolojan a descris alegerile anticipate ca pe o variantă de rezervă, care ar putea fi luată în calcul numai după epuizarea formulelor capabile să asigure o guvernare stabilă.

„Dacă nu se va ajunge la o soluție, cred că pot fi luate la modul serios în calcul”, a spus Bolojan. El a indicat drept ferestre posibile toamna anului 2026 sau primăvara lui 2027.

Sorin Grindeanu nu s-a pronunțat în favoarea organizării unui nou scrutin, dar nici nu a exclus această posibilitate.

„E un scenariu pe care nu pot să-l exclud niciodată, e pe masă”, a declarat Grindeanu la 13 iulie. Potrivit acestuia, dacă procedurile ar fi declanșate, scrutinul s-ar putea desfășura spre sfârșitul toamnei.

AUR a exprimat cea mai fermă poziție în favoarea alegerilor anticipate. Petrișor Peiu, liderul grupului senatorial al formațiunii, a respins la 14 iulie varianta unei succesiuni de guverne minoritare.

„Singura modalitate de ieșire rațională și democratică din această criză politică este organizarea de alegeri anticipate”, a transmis Petrișor Peiu.

Pozițiile partidelor au nuanțe diferite. AUR solicită un nou scrutin, USR îl prezintă ca pe o soluție pentru depășirea blocajului, PNL îl acceptă dacă negocierile politice eșuează, iar PSD îl consideră posibil, dar nedorit. Scenariul a fost însă menționat explicit de reprezentanții tuturor celor patru formațiuni.

Cele 16 cercetări incluse în analiza sondajelor din 2026

Inventarul cuprinde cinci cercetări CURS, patru sondaje INSCOP și două măsurători ARP/Poll-Int. Lista este completată de câte un studiu realizat de ARA Public Opinion, Avangarde, Sociopol și IRES, precum și de un sondaj intern comandat de USR, al cărui institut nu a fost făcut public.

Rezultatele cercetărilor, prezentate în ordine cronologică, sunt următoarele:

În perioada 12–15 ianuarie, sondajul INSCOP a indicat AUR la 40,9%, PSD la 18,2%, PNL la 13,5% și USR la 11,7%.

Cercetarea CURS desfășurată între 14 și 23 ianuarie a măsurat AUR la 35%, PSD la 23%, PNL la 18% și USR la 10%.

Un sondaj ARA Public Opinion, prezentat pe 11 februarie, a plasat AUR la 37%, PSD la 25%, PNL la 17% și USR la 11%. Perioada în care au fost culese datele și fișa tehnică a cercetării nu au fost publicate în sursa identificată.

Studiul INSCOP realizat între 2 și 6 martie a înregistrat următoarele rezultate: AUR – 38%, PSD – 19,2%, PNL – 14,5% și USR – 11,4%.

În cercetarea Avangarde desfășurată în perioada 10–17 martie, AUR a obținut 35%, PSD 22%, PNL 14%, iar USR 11%.

Sondajul CURS din intervalul 23–27 martie a indicat AUR la 33%, PSD la 24%, PNL la 16% și USR la 9%.

Măsurătoarea Sociopol realizată între 26 martie și 4 aprilie a plasat AUR la 36%, PSD la 18%, PNL la 16% și USR la 18%.

Potrivit sondajului INSCOP din perioada 1–7 aprilie, AUR avea 37%, PSD 20,1%, PNL 15,5%, iar USR 12,7%.

Cercetarea ARP/Poll-Int desfășurată între 1 și 10 aprilie a înregistrat AUR la 35,8%, PSD la 17,2%, PNL la 14,2% și USR la 11,2%.

Sondajul CURS realizat în intervalul 28 aprilie–1 mai a indicat AUR la 34%, PSD la 23%, PNL la 18% și USR la 10%.

Cercetarea internă comandată de USR și datată 1 mai a plasat AUR la 33%, PSD la 14,1%, PNL la 21% și USR la 15,3%. Numele institutului care a efectuat măsurătoarea nu a fost comunicat public.

Un alt sondaj CURS, realizat între 1 și 14 mai, a măsurat AUR la 32%, PSD la 24%, PNL la 20% și USR la 10%.

Cercetarea INSCOP din perioada 11–14 mai a indicat AUR la 38,2%, PSD la 17,5%, PNL la 20,3% și USR la 10%.

Sondajul IRES desfășurat între 29 iunie și 2 iulie a plasat AUR la 40%, PSD la 21%, PNL la 17% și USR la 10%.

Măsurătoarea ARP/Poll-Int realizată în intervalul 30 iunie–3 iulie a înregistrat AUR la 36,4%, PSD la 17,9%, PNL la 22,4% și USR la 10,5%.

Cel mai recent sondaj din inventar, realizat de CURS între 14 și 24 iulie, a indicat AUR la 34%, PSD la 23%, PNL la 21% și USR la 9%.

Sondajul comandat de USR trebuie interpretat separat

Cercetarea internă solicitată de USR a fost păstrată în inventar pentru ca lista măsurătorilor publicate în 2026 să fie completă. Rezultatele sale necesită însă o interpretare separată, deoarece institutul care a realizat studiul nu a fost anunțat, iar formațiunea care l-a comandat are un interes politic direct.

Includerea acestei măsurători nu schimbă imaginea generală. AUR ocupă prima poziție în toate cele 16 cercetări, cu procente cuprinse între 32% și 40,9%.

PSD se clasează singur pe locul al doilea în 12 sondaje și împarte această poziție cu USR în cercetarea Sociopol.

PNL ajunge pe poziția secundă în trei măsurători, toate publicate începând din mai.

USR ocupă locul al patrulea în 14 dintre cele 16 cercetări. Excepțiile sunt egalitatea cu PSD în sondajul Sociopol și locul al treilea obținut în studiul intern comandat de partid.

Media ultimelor sondaje reduce diferențele dintre institute

Calcularea unei medii mobile pentru ultimele trei cercetări limitează oscilațiile determinate de metodologiile diferite ale institutelor și de rezultatul izolat al unei singure măsurători.

Cele mai recente date provin din sondajele IRES, ARP/Poll-Int și CURS. Media lor aritmetică plasează AUR la 36,8%, PSD la 20,6%, PNL la 20,1% și USR la 9,8%.

Cum a fost calculată media prezentată în analiză

Media mobilă folosită pentru compararea rezultatelor este aritmetică și neponderată. Calculul nu compensează diferențele de metodologie, dimensiunile eșantioanelor sau efectele specifice fiecărui institut de sondare.

Pentru cercetările INSCOP a fost luată în calcul baza extinsă a respondenților care au indicat o opțiune politică, nu doar segmentul persoanelor care au declarat că vor participa cu certitudine la vot.

Sondajul ARA Public Opinion a fost poziționat cronologic la data publicării, deoarece perioada în care au fost colectate răspunsurile nu apare în informațiile disponibile public.