UPDATE Ministrul Muncii a reacționat după sondajul INSCOP Research
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că statul trebuie să joace un rol mai activ în economie, în contextul în care un sondaj recent arată că doar o treime dintre români sprijină funcționarea unei piețe complet libere și fără reglementări.
Întrebat cum vede rezultatele care indică dorința majoritară a populației pentru mai multă intervenție din partea statului și dacă această tendință ar putea fi asociată cu o revenire la „vremurile apuse”, Manole a precizat că există o diferență fundamentală între regimurile totalitare și politicile economice legitime.
„Ca absolvent al Facultății de Istorie știu clar că regimurile comunist sau fascist au fost pentru România o povară enormă din toate punctele de vedere. Nu sunt de acord cu cei care se uită cu nostalgie în acea perioadă”, a afirmat el. Totodată, ministrul a punctat că „nevoia de implicare a statului în economie există și este legitimă”.
În viziunea sa, statul poate contribui prin măsuri care să crească nivelul de ocupare a forței de muncă, să creeze oportunități mai bine plătite pentru tineri și să sprijine revenirea mamelor pe piața muncii. Manole a mai menționat că orice astfel de intervenție „trebuie făcută cu consultarea sindicatelor și patronatelor, astfel încât să nu perturbăm ecosistemul, ci să-l sprijinim”.
Știrea inițială
Valorile în societatea românească – Intervenționism economic și conservatorism cultural
Potrivit celui mai recent BAROMETRU Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1-9 septembrie 2025, aproximativ 6 din 10 români consideră că „statul ar trebui să intervină mai mult în economie”.
Acest barometru reprezintă un sondaj de opinie lunar, realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în colaborare cu think-tankul Strategic Thinking Group. Scopul său este să aducă în prim-plan subiecte de interes public, menite să stimuleze dezbateri naționale despre teme diverse și politici publice importante pentru prezentul și viitorul țării, pornind de la percepțiile cetățenilor și în parteneriat cu instituții academice și centre de cercetare de renume. Prin această inițiativă se urmărește consolidarea democrației, prin aplicarea unor metode științifice riguroase care să aducă în discuția publică vocea reală a românilor.
Metodologia folosită s-a bazat pe un eșantion de 1103 persoane, selectate printr-un model simplu, stratificat, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Interviurile au fost realizate prin metoda CATI (telefonic), iar marja maximă de eroare admisă este ±2,95%, cu un grad de încredere de 95%.
Ce spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, comentează: „Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale). Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator.”
El mai adaugă că „61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime, iar 58,3% dintre respondenți aleg tradiția și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul și adaptarea la schimbările moderne.”
Chiar dacă România traversează o perioadă de creștere economică semnificativă în comparație cu situația din urmă cu două-trei decenii, persistă probleme legate de „distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația” și influențele ideologice globale accentuate de războiul informațional. Toate acestea „alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței.”
Interesant este că aceste percepții sunt și mai puternice în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, categoria cea mai atașată ideii că „statul ar trebui să intervină mai mult în economie.” Cu toate acestea, un procent de aproximativ o treime a populației susține piața liberă, ceea ce indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente sociale.
În privința conservatorismului cultural, datele arată că tinerii și persoanele cu studii superioare se orientează mai mult către progres și modernizare, în timp ce populația mai în vârstă și cea din mediul rural acordă prioritate tradiției. „Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP relevă o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu.” Aceste tendințe reflectă o preferință pentru stabilitate și siguranță în locul riscului și schimbării.
Din punct de vedere politic, această situație creează un context favorabil pentru partidele sau liderii care oferă „protecție socială și identitate națională.” Totuși, aproape 40% dintre români susțin progresul și modernizarea, iar aceștia sunt preponderent tineri, locuitori ai marilor orașe și persoane cu educație superioară, ceea ce indică că, pe termen lung, societatea românească ar putea înclina spre o atitudine mai deschisă și modernă, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare. Remus Ștefureac subliniază că „subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate.”
Stat versus Piața liberă în economie
În ceea ce privește intervenția statului în economie, „61,3% dintre români sunt de părere că în general statul ar trebui să intervină mai mult în economie.” La polul opus, 33% cred că „piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului.” Restul respondenților nu au exprimat o opinie clară.
Această opinie pro-intervenție este împărtășită de:
- 71% dintre votanții PSD
- 68% dintre votanții PNL
- 61% dintre votanții USR
- 57% dintre susținătorii AUR
Din punct de vedere demografic:
- 56% dintre bărbați și 66% dintre femei
- 67% dintre tinerii sub 30 de ani
- 64% dintre cei între 30 și 44 de ani
- 54% dintre cei între 45 și 59 de ani
- 62% dintre persoanele peste 60 de ani
În funcție de nivelul de educație:
- 58% dintre cei cu educație primară
- 64% dintre cei cu educație medie
- 58% dintre cei cu educație superioară
În mediul de rezidență:
- 60% dintre locuitorii Bucureștiului
- 60% din urbanul mare (peste 90.000 locuitori)
- 70% din urbanul mic
- 58% din rural
În ceea ce privește statutul profesional:
- 72% dintre angajații la stat
- 60% dintre angajații în privat
Pe de altă parte, susținătorii unei piețe libere, fără multe intervenții, sunt:
- 27% dintre votanții PSD
- 25% dintre votanții PNL
- 38% dintre votanții USR
- 37% dintre susținătorii AUR
După sexe:
- 38% dintre bărbați
- 28% dintre femei
Pe grupe de vârstă:
- 31% dintre tinerii sub 30 de ani
- 30% dintre cei între 30 și 44 de ani
- 41% dintre cei între 45 și 59 de ani
- 29% dintre persoanele peste 60 de ani
În funcție de nivelul de educație:
- 32% dintre cei cu educație primară
- 31% dintre cei cu educație medie
- 39% dintre cei cu educație superioară
Pe zone de rezidență:
- 34% din București
- 35% din urbanul mare
- 29% din urbanul mic
- 33% din rural
Și din punct de vedere profesional:
- 21% dintre angajații la stat
- 37% dintre cei din mediul privat
consideră că piața liberă ar trebui să funcționeze fără multe reglementări.
Tradiție și valori naționale versus progres și modernizare
În ceea ce privește valorile culturale, „58,3% dintre cei chestionați cred că tradiția și păstrarea valorilor naționale este cea mai importantă valoare pentru societatea românească”, pe când „36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne” ca fiind prioritatea principală. Restul respondenților nu au formulat o opinie clară.
Proporția celor care consideră tradiția ca fiind esențială este mai mare în rândul votanților PSD (67%) și AUR (75%), comparativ cu 43% dintre susținătorii PNL și doar 18% dintre cei ai USR. Din punct de vedere demografic, 57% dintre bărbați și 60% dintre femei împărtășesc această opinie, alături de 66% dintre persoanele de peste 60 de ani și 39% dintre tinerii sub 30 de ani.
