Adrian Bența, consultant financiar cu o experiență profesională de 15 ani în domeniul fiscal și financiar, subliniază că problema centrală rămâne eficiența cheltuirii banilor publici. Cheltuielile salariale au crescut cu aproximativ 24%, ceea ce face sistemul public nesustenabil, iar unele măsuri fiscale recente au agravat situația.
Desființarea microîntreprinderilor a dus la pierderea a sute de mii de locuri de muncă
Desființarea microîntreprinderilor, care erau obligate să aibă cel puțin un contract de muncă, a dus la pierderea a sute de mii de locuri de muncă și implicit a unor taxe salariale. Din decembrie 2023 s-au pierdut peste 100.000 de salariați cu contracte de muncă, în paralel cu creșterea fenomenului de muncă la negru și la gri.
„Totul se reduce la eficiența cheltuirii banilor publici. Și PSD și PNL au dat bani în piață ca să fie votați, și n-au fost votați. Au crescut cheltuielile salariale cu vreo 24%, deci sistemul public nu e sustenabil. Apoi s-au mai luat și niște măsuri aberante de desființare a microîntreprinderilor, care microîntreprinderi, ca să aibă o taxare mai mică la impozitul pe venit, aveau obligația să aibă cel puțin un contract de muncă, un salariat.
De obicei, patronul își făcea propriul contract de muncă sau la o persoană apropiată. Nu neapărat și muncea opt ore pe zi, dar plătea taxele pentru opt ore de muncă. Din momentul în care au fost desființate sute de mii de microîntreprinderi s-au pierdut niște salarii. Numai de la mine au căzut patru taxe la salariu. Eu nu bag facturi false în contabilitate ca să am cheltuieli, dar ANAF a dat un comunicat că toți patronii își trec bunuri personale pe firmă, e un fenomen de masă, deci nu poți să-l controlezi”, a declarat Bența pentru DW.
Limitarea prin OUG 115/2023 a dreptului de a deține mai mult de o microîntreprindere și introducerea impozitului pe profit pentru circa 400.000 de firme cu profit total estimat la 5 miliarde de lei au condus la scăderea contribuțiilor la buget. Bența avertizează că statul va ajunge din nou să încurajeze antreprenorii să reînființeze microîntreprinderi pentru a recupera aceste pierderi.
„Am explicat încă din 2023 că statul are să ne roage pe noi antreprenorii să reînființăm microîntreprinderi. În situația în care celebra OUG nr. 115/2023 a adus o serie de măsuri fiscale, una dintre acestea limitând dreptul unei persoane să dețină o singură microîntreprindere, statul s-a gândit să impună impozitul pe profit la cele aproximativ 400.000 de microîntreprinderi cu un profit de aproximativ 5 miliarde de lei.
Spuneam în urmă cu doi ani că am mai multe argumente prin care în cel mult jumătate de an legiuitorul ne va ruga pe noi, antreprenorii, să reînființăm microîntreprinderile pentru a introduce impozitul pe profit. Spuneam atunci și o spun și acum că se vor pierde taxe importante către bugetul de stat generate de desființarea a zeci de mii de contracte de muncă.
Din decembrie 2023 s-au pierdut peste 100.000 de salariați cu contracte de muncă. În tot acest timp munca la negru a câștigat tot mai mult teren, iar ANAF nu a lucrat eficient în această zonă cu fiscalitate zero.
Munca la negru, munca la gri. TVA-ul a crescut acum cu două puncte procentuale, dar problema pe care o văd eu în viața de zi cu zi este că ori e panică-n piață, ori companiile de stat și private au profitat de o reclamă negativă, agresivă, pentru a crește prețurile”, a mai spus specialistul.
Creșterea TVA cu două puncte procentuale aduce venituri suplimentare de aproximativ 3 miliarde de euro
În prezent, creșterea TVA cu două puncte procentuale, de la 19% la 21%, aduce venituri suplimentare de aproximativ 3 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde pentru fiecare punct procentual. Totuși, România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, mult peste media Uniunii Europene de 5,4%, ceea ce reduce eficiența colectării.
Consultantul fiscal atrage atenția și asupra dezechilibrelor sociale. Creșterea TVA afectează în special persoanele sărace sau aflate în pragul sărăciei, într-un context în care clasa de mijloc este încă fragilă. Deși depozitele populației însumează 250 de miliarde de lei, cei care trăiesc de pe o zi pe alta resimt cel mai puternic efectele scumpirilor.
„O variantă care nu a fost luată în calcul de guvernul Bolojan pentru a nu se atinge de cheltuielile pentru Educație și, după cum se anunță, de cheltuielile din sistemul de sănătate este o majorare mai severă a TVA . Două miliarde de lei care sunt tăiați din cheltuielile pentru Educație în exercițiul bugetar actual înseamnă doar patru sute de mii de euro, adică puțin mai mult decât un sfert de punct procentual de TVA. Creșterea mai mare a acestei surse de venit la buget, care implică și avantajul și că e colectată în mai puțin de o lună, ar fi evitat alte măsuri radicale de austeritate, și mă gândesc mai ales la curgerea în continuare a investițiilor.
Cândva în anul 2023 la Ministerul de Finanțe s-a făcut o simulare de creștere a TVA la 24%. A rămas doar o simulare, în timp ce deficitul bugetar a tot crescut, ajungând la finalul anului trecut la 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Eu aș merge pe creșterea TVA undeva la 24%, și cred că cine plătește acum 21% va plăti și cele trei puncte procentuale în plus. Rău-platnicii vor fi cam aceiași. Sigur că prețurile vor crește mai mult și vom avea inflație mai mare, dar după un timp piața se va așeza”, a subliniat Adrian Bența.
Bența este de părere că o creștere mai mare a TVA ar fi permis evitarea tăierilor din Educație și Sănătate
Bența susține că o creștere mai mare a TVA, până la 24%, ar fi generat venituri suplimentare semnificative și ar fi permis evitarea tăierilor din Educație și Sănătate, având în vedere că două miliarde de lei reduși din educație echivalează cu doar un sfert de punct procentual de TVA. El consideră că un TVA de 24% nu ar crește evaziunea fiscală și subliniază faptul că alte state europene aplică cote chiar mai mari, precum Ungaria cu 27% sau Suedia și Finlanda cu peste 25%.
„Pe de altă parte, noi avem o taxare medie pe valoarea adăugată între țările membre UE. Gândiți-vă că Grecia are un TVA de 24%, Suedia – 25%, Finlanda – 25,5%, iar dintre țările din fostul lagăr comunist Polonia are 23%, iar Ungaria – 27%. Sigur că trebuie să luăm în seamă și valoarea PIB-ului, dar alternativa creșterii ratei TVA cu încă câteva procente rămâne deschisă.
Rata de 24% nu ar fi o noutate. Precedentul a fost creat de guvernul Boc în 2010, când, la presiunile Fondului Monetar Internațional (FMI), pe lângă tăierea cu 15% a pensiilor și cu 25% a salariilor, executivul, în realitate fostul președinte Băsescu, a decis această majorare a TVA. De ce nu ar fi posibil și acum? Se tem Ilie Bolojan și Nicușor Dan de reacția populației? Nu ar fi un semn de solidaritate în traversarea crizei bugetar-fiscale?
Guvernul Boc a făcut atunci ce a operat și rotativa guvernamentală PSD-PNL-UDMR în ceea ce privește creșterea salariilor. Fondul de salarii din 2025 față de 2024 a crescut cu 25%. Susțin varianta de 24% TVA, dar trebuie să strângem toți cureaua, nu doar unii să beneficieze iar alții să plătească. Trebuie să parcurgem în solidaritate această perioadă de austeritate”, a completat Bența.
Analistul financiar compară situația actuală cu precedentul din 2010, când, la presiunea FMI, s-au majorat TVA-ul și s-au redus salariile și pensiile.
