Canalul Siret-Bărăgan prinde viață după aproape jumătate de secol. Lucrările la primul tronson vor începe în 2025

Un proiect de infrastructură de mare amploare revine în atenție la aproape jumătate de secol de la conceperea sa. Canalul Siret-Bărăgan, unul dintre cele mai vechi și mai mari proiecte de irigații din România, gândit în anii ’80 și rămas mult timp doar pe hârtie, urmează să fie pus în practică.

În al treilea trimestru al anului 2025 vor începe lucrările la prima etapă a proiectului, care prevede construirea unui tronson de 23 de kilometri dintr-un total estimat de aproape 200 de kilometri. Pentru finanțarea acestei investiții este alocat un buget de 1 miliard de lei.

Prima etapă a Canalului Siret-Bărăgan intră în construcție

După finalizarea tronsonului inițial, suprafața irigată va fi de aproximativ 120.000 de hectare, parte din totalul estimat de 600.000 de hectare. Proiectul este considerat o prioritate strategică pentru România, având un impact major asupra agriculturii și contribuind la prevenirea aridizării unor regiuni extinse.

Cornel Popa, directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), subliniază importanța proiectului pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și pentru protejarea terenurilor agricole în fața fenomenelor de secetă.

„Proiectul de construcţie a canalului de irigaţii Siret-Bărăgan este considerat o prioritate strategică pentru România, având un impact major asupra agriculturii şi pre­venind aridizarea unor regiuni semnifica­tive”, a explicat ing. Cornel Popa, directorul ge­neral al ANIF.

Ministrul Mediului a vorbit despre măsurile de combatere a deşertificării

Amintim că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit vorbit despre fenomenul de deșertificare și a susținut că problemele vor deveni mai mari în zonele deja afectate.

„Ne uităm pe zona de sud, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei. (…) În doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare. Comisia Europeană văzând asta ne-a scăzut ţinta, ne-a luat din bani, ne-au zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Ne-au spus că în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să facem mai mult de atât”, a susținut ministrul Mediului.

De asemene, aceasta a susținut și că oamenilor „le va fi aproape imposibil să trăiască” în zonele afectate de acest fenomen.

„Deci, noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să-şi facă propriile venituri. Deci nu este joacă. Eu m-am luptat cu tot ce am avut ca să creştem cât mai mult numărul de hectare acceptate de Comisia Europeană”, a completat Buzoianu.