Vizita delegației FMI și principalele concluzii legate de măsurile Guvernului Bolojan
În perioada 3-12 septembrie, o echipă a Fondului Monetar Internațional, condusă de Joong Shik Kang, a evaluat situația economică a României. Raportul preliminar, publicat ulterior pe site-ul instituției, anticipează o creștere modestă a PIB-ului – de 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
Experții subliniază că economia va avansa treptat, însă consolidarea fiscală rămâne esențială pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și externe. În paralel, inflația se va menține ridicată și va reveni în intervalul de toleranță al BNR abia la finalul lui 2026.
Raportul apreciază noul pachet de măsuri fiscale anunțat de guvern pentru perioada 2025-2026, dar arată că sustenabilitatea finanțelor publice depinde de implementarea completă a acestuia și de continuarea ajustărilor începând cu 2027.
FMI: Deficitul bugetar trebuie redus gradual
Specialiștii FMI notează că reformele fiscale anunțate reprezintă un pas important, dar atrag atenția că deficitul bugetar trebuie redus gradual și predictibil. Ținta este scăderea acestuia sub pragul de 3% din PIB, conform angajamentelor europene.
Pe partea monetară, instituția internațională recomandă prudență. Reducerea dobânzii-cheie ar trebui amânată până când trendul inflaționist descendent va fi clar. În același timp, o flexibilitate sporită a cursului valutar ar putea întări rezistența economiei în fața șocurilor externe.
Potrivit experților, întărirea reformelor structurale, inclusiv eficientizarea aparatului de stat, este vitală pentru a utiliza integral fondurile europene și pentru a susține creșterea economică.
FMI arată că inflația s-a menținut în România
FMI arată că, în 2024, ritmul de creștere a PIB-ului s-a redus la 0,8%, pe fondul scăderii investițiilor și în pofida consumului susținut de majorările salariale. Consumul ridicat, susținut de majorări salariale, a fost contrabalansat de scăderea investițiilor. În prima parte a lui 2025, incertitudinile economice au afectat în continuare apetitul pentru investiții.
Inflația de bază s-a menținut la niveluri ridicate, în jur de 7,9% în august 2025, pe fondul scumpirii serviciilor și al presiunilor salariale. Inflația generală a urcat chiar mai mult, la 9,9%, influențată de eliminarea plafonului pentru prețul energiei și de creșterea TVA.
Deficitul bugetar a ajuns la 8,7% din PIB în 2024, pe fondul cheltuielilor mari cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile finanțate intern. În paralel, deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,4% din PIB.
Prognozele FMI pentru România în 2025 și 2026
FMI estimează o creștere economică modestă, susținută parțial de investițiile finanțate prin programul european Next Generation EU. În același timp, consumul privat va fi afectat de inflația ridicată și de măsurile de consolidare fiscală.
„Se preconizează că creşterea economică va evolua treptat până la niveluri moderate, pe fondul consolidării fiscale. Se estimează că PIB-ul real va creşte cu 1,0% în 2025 şi cu 1,4% în 2026, întrucât accelerarea investiţiilor finanţate din fondul NGEU ar compensa parţial moderarea consumului privat rezultată din inflaţia temporar ridicată şi din efectele consolidării fiscale.
Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care include reforme fiscale menite să majoreze cota standard şi cota redusă a TVA, precum şi menţinerea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se preconizează că inflaţia globală va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reveni în nivelul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în documentul citat.
Reformele fiscale vor include majorarea cotelor de TVA și menținerea înghețării salariilor și pensiilor în sectorul public cel puțin până în 2026.
FMI avertizează asupra riscurilor de inflație și ratingul de țară
FMI atrage atenția că România se confruntă cu riscul unei retrogradări a ratingului suveran, pe fondul incertitudinilor privind aplicarea măsurilor de consolidare fiscală pentru perioada 2025-2026. Nivelul ridicat al deficitului menține presiuni asupra sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.
Instituția menționează și riscurile externe: încetinirea economiilor partenerilor comerciali, posibile bariere comerciale suplimentare și intensificarea tensiunilor regionale. Acestea ar putea afecta atât exporturile, cât și investițiile străine. Totodată, o implementare riguroasă a reformelor fiscale și a proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea întări încrederea investitorilor și ar reduce primele de risc.
FMI semnalează și riscurile ascendente pentru inflație, de la posibile creșteri ale prețurilor la energie și efectele schimbărilor climatice asupra alimentelor, până la majorări salariale peste așteptări. „Creşterea salarială mai puternică decât se preconiza (…) ar putea întârzia normalizarea prevăzută a inflaţiei de bază”, se precizează în document.
Necesitatea consolidării fiscale a României
Fondul apreciază pachetul de reforme pentru 2025-2026, dar atrage atenția că aplicarea sa integrală și măsuri suplimentare după 2027 sunt vitale pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB.
Estimările arată că deficitul ar putea ajunge la circa 6% din PIB în 2026, însă reducerea ulterioară va fi lentă, în timp ce datoria publică s-ar apropia de 70% din PIB până în 2030.
Pentru stabilizarea datoriei la 60% din PIB și atingerea țintei de deficit, sunt necesare ajustări anuale de aproximativ 0,67% din PIB începând din 2027. FMI recomandă ca măsurile să fie anunțate din timp, pentru a crește credibilitatea și predictibilitatea politicii fiscale.
Un alt punct subliniat este nivelul redus al veniturilor fiscale, raportat la PIB, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Delegația consideră că un pachet de reforme capabil să mobilizeze venituri suplimentare și să îmbunătățească echitatea ar susține consolidarea fiscală și ar încuraja investițiile.
Reprezentanții FMI subliniază că România trebuie să continue reformele structurale pentru a sprijini creșterea economică și a valorifica fondurile europene disponibile. Printre recomandări se numără îmbunătățirea cadrului de gestionare a investițiilor publice și consolidarea guvernanței fiscale.
În același timp, instituția avertizează că este nevoie de „o prudenţă continuă în ceea ce priveşte politicile salariale şi de pensii după 2026”. Astfel de măsuri sunt considerate esențiale pentru a menține echilibrul bugetar și pentru a permite implementarea eficientă a reformelor fiscale pe termen mediu.
Recomandări structurale, digitalizare și reforme
FMI atrage atenția că România trebuie să continue reformele structurale și să îmbunătățească managementul investițiilor publice. Digitalizarea administrației și lansarea unei noi platforme bugetare sunt considerate pași pozitivi.
De asemenea, instituția recomandă prudență în politicile salariale și de pensii după 2026 și o integrare mai bună a evaluărilor periodice ale cheltuielilor publice în procesul bugetar.
Sectorul bancar românesc este descris ca fiind bine capitalizat și lichid. Totuși, autoritățile sunt îndemnate să rămână vigilente și să ajusteze politicile macroprudențiale în funcție de evoluțiile pieței.
FMI apreciază înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea marilor companii de stat, considerând că aceasta ar putea spori eficiența și transparența. În paralel, creșterea participării forței de muncă și investițiile în educație sunt văzute drept esențiale pentru a contracara efectele îmbătrânirii populației.
FMI a discutat și despre energie și tranziție verde
Raportul menționează și importanța securității energetice. Actualizarea planului național integrat pentru energie și climă și a strategiei energetice 2025-2035 reprezintă pași importanți către obiectivul de emisii nete zero până în 2050.
FMI sugerează că pot fi luate în calcul măsuri suplimentare, precum o taxă pe carbon pentru transport și construcții, acolo unde reglementările europene nu se aplică direct.
La finalul vizitei, delegația FMI a mulțumit autorităților pentru „ospitalitatea lor călduroasă și pentru discuțiile deschise și productive”. Raportul precizează că opiniile exprimate aparțin personalului FMI și nu reprezintă în mod necesar poziția Consiliului Executiv al instituției.
Documentul final va fi înaintat conducerii FMI și supus aprobării Consiliului Executiv, urmând să stea la baza unor viitoare decizii.
