Pensiile vor fi înghețate! Indexarea a fost amânată până în 2027. Milioane de pensionari vor fi afectați

Guvernul României a decis ca pensiile să nu mai fie indexate în 2026, următoarea ajustare urmând să aibă loc abia la 1 ianuarie 2027. Măsura vizează aproape patru milioane de pensionari din sistemul public, iar efectele se vor resimți direct în buzunarele acestora. Fără actualizarea valorii punctului de referință, veniturile seniorilor rămân fixe, dar inflația le reduce puterea de cumpărare. Concret, în doar câteva luni, mulți dintre ei vor pierde echivalentul a circa 600 de lei lunar.

Motivul oficial al amânării indexării pensiilor

Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a precizat că valoarea punctului de referință (VPR) nu va fi modificată până în 2027. Autoritățile explică această măsură prin presiunile bugetare și prin recomandările Fondului Monetar Internațional.

Misiunea FMI la București a subliniat nevoia unor ajustări fiscale ferme pentru reducerea deficitului. Experții instituției au atras atenția că menținerea unor cheltuieli ridicate cu pensiile și alte transferuri sociale poate destabiliza economia. În viziunea FMI, România trebuie să reducă gradual deficitul, pentru a evita riscurile de finanțare.

Astfel, amânarea indexării pensiilor este văzută de Guvern drept una dintre măsurile necesare pentru a respecta țintele bugetare. Oficialii mizează pe faptul că păstrarea cheltuielilor sub control va sprijini stabilitatea economică și va diminua presiunile inflaționiste.

Cum explică experții impactul pentru pensionari

Specialiștii atrag atenția că decizia nu reduce efectiv pensiile, dar scade puterea de cumpărare. Avocatul de business Gabriel Biriș, cu experiență de peste 26 de ani, a explicat efectele deciziei.

„Pe înțelesul tuturor, nu le scade nimeni pensiile concret, însă vor resimți impactul neaplicării indexărilor. Adică, sumele noastre sunt mâncate de inflație. Menționez asta pentru că pensionarii deja trăiesc cu frică să nu le scadă pensiile.

Legile au fost prost scrise, pentru că, până la urmă, valoarea pensiilor nu ar trebui să depindă de inflație, ar trebui să depindă de cât se încasează, ca și contribuții de asigurări”, a spus acesta pentru Fanatik.

El subliniază că sistemul actual generează confuzie și frustrare, iar efectul principal este scăderea reală a veniturilor pensionarilor. În lipsa ajustărilor, veniturile fixe vor fi erodate treptat de inflație.

Cine sunt pensionarii afectați și cu cât

Estimările oficiale arată că aproape patru milioane de pensionari nu vor beneficia de majorarea programată la 1 ianuarie 2027. Aceștia fac parte din sistemul public de pensii, unde indexarea se aplică automat conform legii.

În România sunt aproximativ 4,6 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este în jur de 2.700 de lei, echivalentul a circa 540 de euro. Fără ajustarea veniturilor, pensionarii vor constata o diminuare a puterii de cumpărare, chiar dacă suma încasată lunar rămâne aceeași.

Această pierdere va afecta în special vârstnicii cu venituri mici, care cheltuie o mare parte din pensie pe alimente, medicamente și utilități. Diferența va deveni tot mai vizibilă odată cu creșterea prețurilor la bunurile de bază.

Efectele inflației vor fi resimțite de cei cu pensii modeste

Consultantul economic atrage atenția că efectele inflației vor fi resimțite mai puternic de cei cu pensii modeste.

„Cel mai probabil sumele vor rămâne neindexate și urmarea inflației, din păcate și din nenorocire, se va resimți cel mai tare pentru cei cu pensii foarte mici. Puterea de cumpărare va scădea undeva cu 20% cumulat.

Exemplu concret, cine are pensie 3.000 de lei, va putea cumpăra ce cumpăra la începutul anului cu 2.400 de lei”, a spus specialistul.

Acest exemplu arată cum veniturile reale scad pe măsură ce prețurile cresc, chiar dacă statul nu reduce oficial pensiile. Efectul este comparabil cu o diminuare directă a venitului disponibil.

Cheltuielile totale cu pensiile și rolul împrumuturilor

Pentru a explica dimensiunea problemei, Gabriel Biriș a oferit date privind finanțarea sistemului de pensii. Statul alocă anual 155 de miliarde de lei pentru plata pensiilor, iar aproximativ 35 de miliarde provin din subvenții de la bugetul de stat.

În plus, cheltuielile cu pensiile speciale se ridică la 14 miliarde de lei, incluse în bugetele ministerelor. Practic, statul cheltuie cu 50 de miliarde mai mult decât încasează din contribuții, ceea ce generează un deficit de aproximativ 30%.

„Ca să mă fac înțeles mai bine. Astăzi, din 155 de miliarde de cheltuieli cu pensiile, 23% sunt subvenții, 22,9%. Asta înseamnă că 35 de miliarde de lei sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii pentru acoperirea deficitului.

În plus, pe lângă cele 155 de miliarde de lei, mai sunt încă 14 miliarde cheltuieli cu pensiile speciale, care sunt în bugetul ministerelor. Per total, în 2025, statul român, adică noi toți, cheltuim cu pensiile cu 50 de miliarde mai mult decât încasăm contribuții.

Vorbim de un deficit de 30%. Practic, din fiecare 10 lei plătiți pentru pensii și pensii speciale, 3 lei sunt de la buget, adică sunt împrumutați”, a explicat consultantul.

Costurile indexării pensiilor și motivele pentru care a fost amânată

La 1 ianuarie 2027, pensiile ar fi trebuit să fie ajustate cu aproximativ 12%, potrivit calculelor bazate pe rata inflației și pe creșterea salariului mediu brut. Această majorare ar fi însemnat în medie 320 de lei în plus pentru fiecare pensionar.

Însă, pentru bugetul de stat, efortul ar fi fost uriaș. Estimările arată că ar fi fost nevoie de 2,9 miliarde de euro pe an pentru a susține această creștere. În condițiile unui deficit deja ridicat, autoritățile au considerat că acest cost nu poate fi susținut.

Astfel, amânarea indexării este justificată prin lipsa resurselor financiare și prin nevoia de a menține disciplina bugetară. Totuși, efectul asupra pensionarilor va fi unul negativ, mai ales pentru cei care trăiesc doar din pensie.

Avertismente privind promisiunile de creștere

În final, Gabriel Biriș avertizează că promisiunile privind majorările de pensii și salarii pot genera așteptări nerealiste.

„Cine vorbește acum de creșteri de cheltuieli, mai ales de cheltuieli de astea fixe care au o pondere uriașă în totalul cheltuielilor, adică de asistență socială, incluzând aici pensiile și salariile bugetarilor, este iresponsabil. Dă false așteptări oamenilor”, a mai spus specialistul.

Această declarație evidențiază riscul unor promisiuni politice care nu pot fi acoperite financiar. În lipsa unor resurse suficiente, creșterile de pensii rămân dependente de capacitatea statului de a colecta venituri și de a reduce deficitul.