Adrian Câciu, despre situația fiscal-bugetară a României

Potrivit lui Adrian Câciu, România a ales să reducă deficitul bugetar pe o perioadă de 7 ani și să mențină nivelul ridicat al investițiilor, iar pentru asta, a adoptat inclusiv o reformă fiscală în cuantum brut pe 2025 de 1,37% din PIB, adică 26,2 miliarde de lei.

„Observ că se menține narativul ipocrit al „surprizei” privind situația fiscal-bugetară a României.

Însă, documentele publice (pe care văd că nimeni nu le mai citește și citează, deh, e mai simplu să faci vedetisme ieftine prin omitere), asumarea politică la final de 2024 dar și deciziile Comisiei Europene sunt foarte clare:

România a ales să reducă deficitul bugetar pe o perioadă de 7 ani și să MENȚINĂ NIVELUL RIDICAT AL INVESTIȚIILOR (peste 5% din PIB pe tot intervalul, cu vârfuri în 2025 si 2026).

Pentru asta s-a angajat la o serie de reforme, printre care și o reformă fiscală în cuantum brut pe 2025 de 1,37% din PIB (26,2 miliarde lei)”, a scris acesta pe Facebook.

Era cunoscut faptul că va fi nevoie de o reformă fiscală

Fostul ministru al Finanțelor a afirmat că atunci când Comisia Europeană a acceptat Planul Fiscal Bugetar al României, liderul PNL era Ilie Bolojan. Acesta a adăugat că atât el, cât și Marcel Boloș, știau că în 2025 va fi nevoie de reforma fiscală, parte a cererii de plata numărul 4 din PNRR.

„Când Comisia Europeană a acceptat Planul Fiscal Bugetar al României, președinte la PNL era domnul Ilie Bolojan.

Chiar dacă nu ar fi fost bănuiesc că știa toate datele financiare de la dl Boloș, promovat în toate guvernele de dl Bolojan.

A, da, prim-vicepreședinte PNL era dl Ciucu.

Ambii știau că în 2025 va fi nevoie de reforma fiscală, parte a cererii de plata numărul 4 din PNRR.

Rețineți: 26,2 miliarde lei din taxe”, a explicat politicianul.

De asemenea, deputatul PSD a criticat felul în care a fost făcut bugetul pentru anul 2025, cu un deficit de 7%.

„Ok, vine bugetul pe 2025. Cu un deficit de 7%. La final de ianuarie 2025.

Cine era președinte al Senatului și a votat bugetul?

Dacă nu erau prinse cheltuieli, dacă nu erau corecte veniturile de ce nu a bătut cu pumnul în masă?

Cine conduce Comisiile de Buget Finanțe din cele doua Camere ale Parlamentului? PNL, cumva?

A fost bugetul prost făcut? Pai cum a scapăt vigilenței atâtor profesioniști care acum urlă despre dezastru?”, a spus fostul ministru.

Trebuiau luate masuri de consolidare fiscală,

Potrivit lui Câciu, trebuiau luate masuri de consolidare fiscală, pe de o parte ca bază a unui angajament luat în fața Comisiei Europene, pe de altă parte pentru a primi în jur de 1 miliard de euro pe Cererea de Plată 4, dar și pentru a avea bani de investiții.

Fostul ministru a adăugat că, în prezent, România nu face dovada că a făcut o reformă fiscală care sa-i aducă în plus 1,37% din PIB venituri brute suplimentare în 2025

„În încheiere, situația e complicată pentru că unii vor să renunțe la investiții.

Desi deficitul primar este mult mai mic decât investițiile.

Trebuiau luate masuri de consolidare fiscală. Pe de o parte ca bază a unui angajament luat în fața Comisiei Europene, pe de altă parte pentru a primi cam 1 miliard de euro pe Cererea de Plată 4 dar, nu în ultimul rând, pentru a avea bani să susții investițiile.

A rămas, însă, doar ipocrizia si minciuna!

Mai mult, România nu face dovada, în prezent, că a făcut o reformă fiscală care sa-i aducă în plus 1,37% din PIB venituri brute suplimentare în 2025.

Hai, succes!

Istoria ne dovedește că nici un lider care a condus o țară nu a condus-o pe îndemnul: „Hai, murim!”

PS: România e încă bine.

Unii încearcă cu tot sufletul să o distrugă, însă! Asta e de neacceptat!”, a conchis deputatul.