Românii aleg Vestul în locul Estului pentru alianțe politice și militare
Întrebați care cred că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare:
- 78.9% dintre cei chestionați au indicat Vestul (adică UE, SUA, NATO);
- 7.8% au optat pentru Est (adică Rusia, China);
- 13.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că România ar trebui să se îndrepte din punct de vedere al alianțelor politice și militare către Vest mai ales: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit ridicat.
Românii evaluează pozitiv apartenența la Uniunea Europeană
83.3% dintre cei intervievați evaluează apartenența României la Uniunea Europeană ca fiind una pozitivă, 12.4% o evaluează ca fiind una negativă.
Evaluează pozitiv apartenența României la Uniunea Europeană într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, cei cu venit ridicat.
Românii cer apărarea intereselor naționale chiar și împotriva regulilor Uniunii Europene
Întrebați în ce măsură sunt de acord sa nu cu enunțul: „România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru.”, 84.6% dintre cei chestionați sunt de acord, iar 13.1% sunt în dezacord.
Sunt de acord cu afirmația dată în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus.
Sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.
Românii dezbat dacă apartenența la Uniunea Europeană limitează independența națională
38.1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională, în timp ce 52.4% sunt de părerea contrarie.
Sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională în special: votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat.
Consideră că apartenența României la Uniunea Europeană NU limitează prea mult independenta națională mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit redus.
Românii apreciază apartenența la NATO
83.7% dintre respondenți evaluează apartenența României în NATO ca fiind una pozitivă, pe când 11.7% ca fiind una negativă.
Apartenența României la NATO este evaluată pozitiv mai ales de către: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București.
„Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune.
De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocrația, ceea ce arată o așteptare socială puternică pentru modernizarea administrației. Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepția clar pozitivă asupra potențialului acestora de reducere a birocrației, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională.
Principalele obstacole identificate – lipsa educației digitale și voinței politice – indică faptul că procesul de transformare digitală nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de investiția în capital uman și de leadership-ul politic”, a explicat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
„Cifrele ascund o realitate paradoxală. Majoritatea românilor (52,4%) afirmă că apartenența la UE nu limitează independența națională. Este un semn clar de încredere în integrare și de acceptare a ideii de „suveranitate prin cooperare – idealpolitik”, putem merge chiar mai departe, spunand ca acest procent văd UE ca multiplicator de putere pentru Romania.
Însă aproape patru din zece români (38,1%) simt contrariul, percepând Uniunea drept un factor de constrângere. Această proporție este suficient de mare pentru a genera rezistență politică față de orice inițiativă “impusa de la Bruxelles”, orice reformă etichetată astfel pornește cu un handicap reputațional.
Concluzia este clară: apartenența la UE are legitimitate, dar nu e un dat imuabil. Ea depinde de modul în care liderii politici reușesc să transmită că directia pro-europeana a Romaniei nu anulează, ci ne amplifică independența. În lipsa unei astfel de narațiuni, România rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice și la exploatarea clivajului dintre cei care văd în UE o umbrelă de securitate și cei care o percep ca pe o cușcă”, a punctat Carmen Mitrea, coordonator ceretare, Polithink.
Metodologie
INSCOP Research a realizat, la comanda Polithink, în perioada 4 august – 10 august, un sondaj de opinie privind percepția populației asupra a două teme majore de interes public: direcțiile de politică externă ale României și digitalizarea serviciilor publice.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
