O analiză publicată de talkmarkets sugerează că, prin ceea ce impune administrația Trump statelor europene privind cheltuielile militare s-ar putea dori, de fapt, destrămarea UE.
Guvernul Italiei a negat recent public că va include banii cheltuiți pentru construirea unui pod peste strâmtoarea Messina, între Sicilia și Calabria, în noul său obiectiv de cheltuieli NATO.
Poate nu întâmplător, clarificarea poziției Italiei a venit după ce Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a respins public ideea. La o conferință din Slovenia, Whitaker a precizat că SUA ar avea o părere proastă despre țările care adoptă ceea ce el a descris ”o viziune extinsă” asupra cheltuielilor pentru apărare.
Apoi, a evidențiat în mod specific podurile fără valoare militară, scrie publicația.
Întreaga idee de a considera podul peste strâmtoarea Messina drept cheltuieli pentru apărare a fost un exemplu flagrant în acest sens. Podul în sine a fost deja un subiect de dezbatere în politica italiană timp de decenii.
Pensiile militare, un punct nevralgic
Un subiect important de conflict, de exemplu, este reprezentat de pensiile militare. În unele țări, acestea reprezintă deja un procent mare din cheltuielile militare totale. Aproape o cincime din toate cheltuielile italiene pentru apărare sunt destinate pensiilor soldaților.
În Franța, este puțin mai mic, dar totuși ridicat – 16%. În 2025, Franța va cheltui mai mult pe pensii decât pe menținerea forței sale nucleare de atac.
Pe măsură ce aceste costuri cresc, atât în termeni absoluți, cât și relativ la bugetele militare, țările europene ar putea argumenta ca acestea să fie considerate cheltuieli militare suplimentare.
SUA ar putea avea o opinie diferită, insistând că doar tancurile, avioanele, rachetele, fortificațiile suplimentare și soldații aflați efectiv în serviciu sunt luați în considerare.
Problema este că nu se fac aceste cheltuieli suplimentare pentru a încerca să ne facem cu adevărat independenți de SUA. Ci pentru a încerca să prelungim o relație transatlantică care, dacă nu este cu deja moartă, nu seamănă deloc cu ceea ce era înainte
Ne așteptăm ca, în deceniile următoare, acest lucru să fie considerat una dintre cele mai grave erori strategice ale Europei, se subliniază in articol.
Puțin sprijin și fără spațiu fiscal
Există foarte puțin sprijin în UE pentru mai multe cheltuieli militare (cu excepția declarațiilor politice ale politicienilor menite să-l îmbuneze pe Trump).
Și mai important este că există foarte puțin spațiu fiscal cu excepția, poate, a Germaniei. Franța este un exemplu principal.
Reguli de conformitate
Regula deficitului: o țară este conformă dacă (i) soldul bugetar al administrației publice este egal sau mai mare de -3% din PIB sau, (ii) în cazul în care pragul de -3% din PIB este depășit, abaterea rămâne mică (maxim 0,5% din PIB) și limitată la un an.
Regula datoriei: o țară este conformă dacă raportul dintre datoria publică generală și PIB este sub 60% din PIB sau dacă depășirea a 60% din PIB a scăzut în medie cu 1/20 în ultimii trei ani.
Datoria publică brută a Franței este estimată să ajungă la aproximativ 116,0% din PIB în 2025.
Franța și nerespectarea obligațiilor
Raportul datorie-PIB al Franței: 113% față de ținta de 60%
Deficitul bugetar al Franței: 5,8% față de ținta de 3%
Raportul datorie-PIB al Italiei: 135,3% față de ținta de 60%
Deficitul bugetar al Italiei: 3,4% față de ținta de 3%
Începând cu Summitul NATO din iunie 2025, ideea lui Donald Trump era ca aliații NATO să își crească cheltuielile anuale pentru apărare la 5% din PIB, până în 2035. Deși Uniunea Europeană nu este o alianță militară, majoritatea membrilor UE sunt membri NATO, iar cererea este îndreptată către aceștia.
Defalcarea procentului de 5%
Noua țintă, convenită în timpul summitului de la Haga, extinde orientarea anterioară de 2% prin includerea unei game mai largi de cheltuieli legate de securitate:
3,5% din PIB urmează să fie cheltuit pentru nevoi militare de bază, cum ar fi armele și trupele.
1,5% din PIB este alocat pentru investiții „legate de apărare și securitate”.
Această categorie include finanțarea pentru securitate cibernetică, infrastructură critică, logistică și pregătirea lanțului de aprovizionare.
Această secțiune a fost dedicată inteligenței artificiale.
Guvernul francez, în pragul colapsului din cauza crizei datoriilor
Pe 27 august 2025, s-a scris că Guvernul francez este în pragul colapsului din cauza crizei datoriilor. Ce urmează?
Criza se învârte în jurul regulilor fiscale din zona euro. UE nu și-a aplicat niciodată Pactul de Creștere și Stabilitate sau regulile Tratatului de la Maastricht. Dar acum vrea să o facă.
Franța este unul dintre cei mai mari vinovați.
Cum vor putea Franța sau Italia să atingă chiar și 3,0% din cheltuielile militare, având în vedere constrângerile bugetare? Niciuna dintre ele nu o va putea face. Italia se va chinui să atingă 2,0%, chiar dacă poate lua în considerare banii cheltuiți pe poduri, care nu au nicio legătură cu armata.
Ce va face Trump? Va crește tarifele, crescând costurile pentru consumatorii americani, în timp ce crește deficitele UE? Va spune Rusiei că poate avea toată Ucraina? Realist vorbind, Trump nu este în măsură să ceară nimic.
Orice ar spune și ar face Trump va cauza mai multe probleme politice și fiscale pentru UE, în special pentru Franța și Italia. Oare intenția lui Trump este destrămarea UE?, se întreabă autorul articolului.
