Evoluția deficitului în România și perspective pentru următorii ani
Datele oficiale arată o creștere accentuată a deficitului bugetar în ultimii ani, cu un vârf de aproape 10% din PIB în 2020. În 2024, nivelul estimat este de 8,65% din PIB, o valoare ridicată, care plasează România în afara recomandărilor Comisiei Europene.
Pentru 2025, proiecțiile indică o reducere la 8,04%, urmând ca în 2026 să scadă la 5,3% conform Consiliului Fiscal sau la 6,4% după evaluarea agenției Standard & Poor’s. În perspectiva anului 2030, obiectivul este apropierea de pragul de 3%, conform recomandărilor europene.
Această evoluție reflectă presiunea pe finanțele publice și nevoia urgentă de ajustări fiscale. Sursele oficiale subliniază că deficitul nu poate fi corectat exclusiv prin reduceri de cheltuieli, fiind necesară și o creștere consistentă a veniturilor bugetare. Datele prezentate confirmă astfel direcția măsurilor deja anunțate la nivel guvernamental.
Antreprenorul Orlando Nicoară a punctat într-o postare că estimările vin din zona academică, nu de la guvern. Acesta a subliniat că deficitul din acest an va depăși 8%, însă în 2025 se așteaptă o scădere spre niveluri de 5,3-6,4%. În opinia sa, impactul majorărilor de taxe se dovedește mai important decât reducerea cheltuielilor, atât în acest an, cât și în următorul.
Contribuția pachetelor fiscale la creșterea veniturilor
În anul 2025, Consiliul Fiscal estimează că pachetul fiscal va aduce o creștere a veniturilor bugetare de 0,51% din PIB. Principalele contribuții vor veni din modificarea TVA-ului, care va adăuga 0,30%, urmată de introducerea contribuției pentru pensiile peste 3.000 de lei, cu 0,08%.
Suprataxarea instituțiilor de credit și creșterea taxelor pentru jocuri de noroc vor aduce împreună 0,09%, iar alte măsuri marginale vor completa impactul.
Pentru anul 2026, efectul estimat este și mai pronunțat. Modificarea TVA-ului va genera 0,90% din PIB, iar majorarea accizelor va contribui cu 0,25%. Măsurile aplicate instituțiilor de credit și operatorilor de jocuri de noroc vor avea un aport cumulat de 0,33%.
În plus, introducerea taxei pe dividende și a impozitării unitare pentru jocuri de noroc va aduce încă 0,29%. În total, veniturile suplimentare estimate se ridică la 1,77% din PIB.
Aceste date confirmă că partea de venituri are un rol esențial în reducerea deficitului bugetar. Raportul dintre taxare și economiile făcute prin reducerea cheltuielilor este unul dezechilibrat, ceea ce indică o dependență tot mai mare de creșterea poverii fiscale.
În 2026, pachetul de reduceri va contribui cu 1,58% din PIB
Pe partea de cheltuieli, impactul este considerabil mai mic. Pentru 2025, Consiliul Fiscal estimează o reducere de doar 0,10% din PIB.
Printre măsuri se află limitarea sporurilor, reducerea cheltuielilor în educație și ajustări la nivelul concediilor și indemnizațiilor de hrană. Toate aceste măsuri au un aport redus, iar efectul lor rămâne marginal în comparație cu partea de venituri.
În 2026, pachetul de reduceri va contribui cu 1,58% din PIB. Cele mai importante ajustări vor fi realizate prin reducerea sporurilor și a cheltuielilor pentru educație, precum și prin modificarea indemnizațiilor de concediu, sănătate și odihnă.
Limitarea cheltuielilor de personal și înghețarea pensiilor sunt măsuri suplimentare, care vor aduce economii suplimentare. În ansamblu, impactul este semnificativ mai mare decât în 2025, dar încă insuficient pentru a echilibra partea de venituri.
Raportul prezentat indică faptul că deficitul va fi redus cu 0,61% din PIB în 2025 și cu 3,35% din PIB în 2026, ca urmare a acestor măsuri combinate. Diferența dintre cele două componente – venituri și cheltuieli – rămâne însă una clară.
Perspective pentru mediul economic din România și populație
Pentru mediul economic, modificările anunțate în materie de fiscalitate reprezintă un factor de incertitudine, dar și o presiune directă asupra costurilor.
Creșterea TVA-ului și a accizelor, precum și taxele suplimentare pentru anumite sectoare, vor influența atât companiile, cât și consumatorii finali. Estimările arată că ponderea acestor măsuri este dominantă, iar fără ele reducerea deficitului ar fi imposibilă.
Pentru populație, modificările aduse la nivelul pensiilor și sporurilor pot afecta veniturile disponibile, iar costurile suplimentare generate de creșterea TVA și a accizelor se vor reflecta în prețuri. Efectele combinate ale acestor măsuri rămân un subiect sensibil, dar necesar pentru a alinia România la cerințele europene privind disciplina fiscală.
