În opinia sa, autoritățile trebuie să adopte măsuri ferme pentru a controla procesul inflaționist, care afectează capacitatea populației de a face față creșterii prețurilor la bunuri și servicii. El a menționat că este necesară reducerea discursului public iresponsabil pe tema inflației, întrucât acesta poate influența percepția generală asupra evoluției economice.
Guvernatorul Băncii Bulgariei avertizează asupra riscurilor fiscale
De asemenea, acesta a afirmat că trebuie întreruptă tendința observată în ultimii ani de aplicare a unei politici fiscale prociclice, care contribuie la creșterea prețurilor.
„În primul rând, discuțiile iresponsabile pe această temă trebuie să înceteze. Acesta este un lucru care are și el un impact. În al doilea rând, eforturile trebuie îndreptate către factorii care contribuie la această creștere a prețurilor. Urmează adoptarea bugetului și trebuie să întrerupem tendința pe care am observat-o în ultimii ani – și anume o politica fiscală prociclică, care este un factor de creștere a prețurilor. Adică, există lucruri care trebuie făcute și rămâne de văzut dacă vor fi făcute”, a spus Radev într-un interviu acordat televiziunii publice bulgare.
Referindu-se la avertismentele anterioare ale Băncii Centrale privind lipsa unei politici bugetare capabile să stabilizeze economia, guvernatorul a explicat că dificultățile actuale ale bugetului își au originea în criza politică apărută după anul 2020, care a afectat poziția fiscală a Bulgariei.
El a subliniat că această tendință de deteriorare trebuie oprită, iar bugetul pentru anul 2026 va fi un test al maturității și al voinței politice de a redresa situația.
„Nu este un secret faptul că bugetul se confruntă cu dificultăți serioase. Rădăcina acestor dificultăți se află în criza politică de după 2020 și zdruncinarea legată de aceasta a poziției fiscale. Cu siguranță a existat o tendință de înrăutățire în ultimii ani și aceasta trebuie întreruptă. În acest sens, bugetul pe 2026 va fi un indicator în a se vedea dacă există suficient bun simț și voință politică pentru a se face acest lucru”, a mai spus guvernatorul.
Anul 2025 se va încheia cu o rată a inflației mai mare decât cea din zona euro
În privința inflației, Dimităr Radev a estimat că anul 2025 se va încheia cu o rată mai mare decât cea din zona euro, însă în limite considerate gestionabile. La nivel macroeconomic, nu sunt anticipate dezechilibre grave, deși discuțiile publice privind scumpirile vor continua, ca urmare a percepției populației asupra creșterii prețurilor.
„Vom încheia cu o inflație mai mare decât cea din zona euro, dar tot în limite gestionabile. Adică, nu va exista niciun dramatism deosebit, cel puțin în ceea ce este observat și raportat oficial ca inflație. Desigur, discuția – atât publică, cât și între cetățeni – despre cât de mari sunt prețurile din magazine va continua, dar din punct de vedere macroeconomic acest lucru nu va reprezenta un dezechilibru grav”, a spus guvernatorul.
În contextul aderării Bulgariei la zona euro, guvernatorul a precizat că țara trebuie să respecte în continuare criteriile privind inflația și deficitul bugetar, subliniind importanța aplicării unor politici macroeconomice și fiscale raționale. Acesta a arătat că politica fiscală a fost, de-a lungul anilor, unul dintre avantajele comparative ale Bulgariei și că menținerea acestui echilibru este esențială chiar și în afara contextului apartenenței la zona euro.
„Da, desigur. Mai mult, cred că, chiar și în afara contextului zonei euro, aplicarea unor politici naționale raționale este extrem de importantă. Nu trebuie să uităm că tocmai politica fiscală a fost de-a lungul anilor unul dintre cele mai mari avantaje comparative ale țării. Nu trebuie să o pierdem. Aceasta înseamnă aplicarea unor politici macroeconomice și fiscale raționale. Deci, da, chiar și în afara contextului zonei euro, trebuie să continuăm cu politici naționale bune în toate domeniile importante”, a completat guvernatorul.
Dimităr Radev a vorbit și despre criticile aduse aderării Bulgariei la zona euro
Întrebat despre situația economică din Franța, Dimităr Radev a afirmat că evenimentele din această țară au o semnificație sistemică și reflectă dezechilibre fiscale structurale. El a recunoscut existența unor motive de îngrijorare, dar a exclus scenariile catastrofale, argumentând că Franța are o capacitate economică semnificativă de a gestiona astfel de probleme. În opinia sa, situația din Franța arată necesitatea unor reforme rapide, a unei mai bune coordonări și oferă o lecție importantă: problemele fiscale nerezolvate pot duce în timp la instabilitate economică și politică.
Referitor la criticile aduse aderării Bulgariei la zona euro, potrivit cărora țara ar putea fi obligată să sprijine economii aflate în dificultate, guvernatorul a respins categoric această ipoteză, afirmând că Bulgaria nu se va afla într-o astfel de situație.
„Ceea ce se întâmplă într-o economie atât de importantă are cu siguranță o semnificație sistemică. Ceea ce se întâmplă în Franța reflectă în mare măsură dezechilibre fiscale structurale. Există motive de îngrijorare? Da. Există motive pentru scenarii catastrofale? Categoric nu. Nu trebuie să uităm că aceasta este o economie cu o capacitate enormă, inclusiv de a face față unor astfel de probleme. Așadar, dacă acesta este un semn al vreunui lucru, este un semn al nevoii de reforme rapide, o mai bună coordonare și, bineînțeles, învățăminte pentru noi – că ascunderea sub preș a problemelor fiscale, mai devreme sau mai târziu, duce la tulburări serioase, inclusiv politice”, a completat Dimităr Radev.
Accentul trebuie pus pe o gestionare rațională a cheltuielilor publice
În ceea ce privește recomandările recente ale Fondului Monetar Internațional, care a sugerat înghețarea salariilor din sectorul public și majorarea impozitelor, guvernatorul a subliniat că Bulgaria are dreptul să ia decizii independente în materie de politică fiscală.
El a precizat că, după eforturile depuse în ultimele două decenii, țara și-a câștigat acest drept și trebuie să continue creșterea veniturilor reale, concomitent cu refacerea rezervelor fiscale. În opinia sa, accentul trebuie pus pe o gestionare rațională a cheltuielilor publice, pentru a evita situațiile în care statul este forțat să recurgă la împrumuturi sau la creșteri de taxe.
„Noi avem dreptul să alegem. Eu cred că, în urma eforturilor enorme depuse în ultimii, poate chiar mai mult de 20 de ani, ne-am câștigat dreptul de a lua singuri decizii legate de politica fiscală, fără a ne baza pe factori externi. Așadar, deciziile depind de noi. Cred că acum avem o oportunitate excelentă de a continua procesul de creștere a veniturilor reale și, în același timp, de a restabili rezervele fiscale, dacă ne concentrăm atenția asupra a ceea ce se întâmplă pe partea de cheltuieli a bugetului și o gestionăm în cel mai rațional mod. Adică, acest lucru încă se poate face. Dacă problemele continuă să escaladeze, ne vom afla într-o situație în care nu vor exista mișcări utile – un lucru pe care îl vedem în acest moment. Dvs. ați menționat Franța, dar avem un astfel de exemplu”, a explicat acesta.
Guvernatorul a făcut o comparație directă cu situația din România
Guvernatorul a făcut o comparație directă cu situația din România, menționând că Bulgaria riscă să repete scenariul țării noastre dacă nu sunt luate măsuri rapide pentru a inversa tendința negativă a poziției fiscale.
El a explicat că sistemul de venituri al Bulgariei este proiectat pentru a susține cheltuieli publice de aproximativ 40% din PIB, iar depășirea constantă a acestui prag ar obliga statul să recurgă la finanțare prin datorii sau creșteri de impozite, variante considerate nesustenabile.
„Atât departe, cât și aproape – depinde de perspectiva din care privim problema. Acest scenariu va fi imposibil în Bulgaria dacă se iau măsuri fără întârziere pentru a inversa tendința negativă a poziției fiscale din ultimii ani. Dacă lăsăm aceste probleme să escaladeze, inevitabil vom fi pe calea spre ceea ce numiți dvs. „scenariul românesc”. Uitați, sistemul nostru de venituri, inclusiv sistemul fiscal, este conceput pentru a asigura o finanțare fără probleme a cheltuielilor de stat până la aproximativ 40% din PIB. Dacă menținem aceste cheltuieli mult peste această limită în mod durabil, acest lucru ridică inevitabil două întrebări: cum vor fi finanțate? Iar răspunsurile nu sunt atât de complicate – prin datorii sau prin creșteri de impozite, ori printr-o combinație a acestor două posibilități. Și nu sunt opțiuni bune. Prin urmare, accentul ar trebui să fie pus pe controlul expansiunii fiscale și întreruperea acestei tendințe de politică fiscală prociclică. În acest sens, da – cred că bugetul pe 2026 este poate mai important decât oricare dintre bugetele din cel puțin ultimii cinci ani”, a conchis guvernatorul.
