Conform datelor invocate de CNA, 55% dintre cetățeni declară că au fost expuși recent la știri false, iar 39% dintre aceștia cred în teorii ale conspirației. Nivelul competențelor digitale de bază din România se situează sub media Uniunii Europene. Instituția acuză și că în timpul alegerilor din 2024 s-au înregistrat atacuri informaționale hibride complexe.
CNA susține că dezinformarea afectează domenii esențiale
Consiliul Național al Audiovizualului susține că dezinformarea afectează domenii esențiale, precum sănătatea publică, exemplul cel mai frecvent fiind scăderea ratei de vaccinare ROR, dar și coeziunea socială, prin polarizare, manipulare electorală și promovarea de ideologii pe care le numește extremiste.
Printre propunerile formulate se află introducerea educației media în curriculumul național, dar și în programele de formare a profesorilor. De asemenea, CNA propune implementarea unor programe naționale de alfabetizare digitală destinate tuturor categoriilor sociale și consolidarea capacității instituțiilor publice și a organizațiilor din societatea civilă de a identifica și contracara campaniile de dezinformare. Totodată, documentul face referire la necesitatea creșterii rezilienței informaționale a populației, pentru a menține coeziunea socială și valorile democratice.
Documentul prevede implementarea unor politici de educație media cu accent pe copii și tineri
Textul propus de CNA pentru a fi integrat în Strategia Națională de Apărare este intitulat „Educația media și reziliența informațională” și definește alfabetizarea media și dezvoltarea gândirii critice drept componente esențiale ale securității naționale. Documentul prevede implementarea unor politici publice integrate de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri.
Aceste politici ar urma să includă introducerea sistematică a educației media în curriculumul școlar și în programele de formare continuă, dezvoltarea de programe naționale de alfabetizare digitală și de instruire a cadrelor didactice și a personalului din instituțiile publice, consolidarea capacității instituțiilor statului și a societății civile de a identifica și explica public campaniile de dezinformare, precum și creșterea rezilienței informaționale a populației pentru menținerea încrederii în instituții și a valorilor democratice.
„Educaţia media este tratată ca pilon strategic de apărare şi consolidare a ordinii democratice, fiind susţinută prin alocări bugetare dedicate, cooperare interinstituţională (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea pentru Digitalizarea României, societatea civilă) şi evaluări periodice ale impactului asupra rezilienţei naţionale. Educaţia media trebuie tratată la fel de serios ca apărarea cibernetică sau protecţia infrastructurilor critice: este infrastructură de securitate democratică. Includerea educaţiei media în Strategia Naţională de Apărare a Ţării ar reprezenta o investiţie strategică în protejarea democraţiei româneşti pe termen lung”, a transmis CNA.
