România, ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024
Într-o intervenție susținută la Consiliul European informal de la Copenhaga, președintele Nicușor Dan a adus în discuție problema anulării alegerilor prezidențiale din România, prezentând un raport detaliat asupra situației.
În raport se arăta că, în contextul alegerilor din 2024, România a fost ținta unor campanii hibride extinse, menite să influențeze constant opinia publică, să slăbească capacitatea de decizie a autorităților și să afecteze coeziunea socială.
Aceste acțiuni s-au manifestat prin atacuri cibernetice, tentative de destabilizare a ordinii publice, precum și prin campanii de microtargetare și dezinformare, concepute pentru a influența alegătorii.
Se sublinia caracterul ofensiv al acestor operațiuni, care au exploatat vulnerabilitățile populației prin utilizarea adaptabilă a rețelelor sociale și prin tehnici de inginerie socială, cu scopul de a segmenta audiențele și de a transmite mesaje personalizate, ceea ce a avut ca efect perturbarea procesului electoral.
”România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.”, se arată în raport.
Rusia, vinovată pentru atac
În raport se menționa că atacurile asupra României prezentau o complexitate deosebită și erau susținute de o infrastructură de dezinformare coordonată din Federația Rusă.
Era vorba despre operațiuni elaborate, cu tactici și resurse diverse, care rămâneau în mare parte ascunse și greu de atribuit. Această structură informațională, activă încă din 2022, avea capacitatea de a influența larg populația prin mesaje subtile menite să inducă sentimente anti-sistem.
În contextul alegerilor din 2024, ea a fost folosită pentru a modela opinii favorabile unui candidat cu discurs anti-european și anti-NATO, demonstrând adaptabilitatea tehnicilor de manipulare în funcție de evenimentele politice, electorale sau sociale care ar fi putut servi obiectivelor strategice ale Federației Ruse.
927426087-Război-hibrid„Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă. Infrastructura existentă de la nivelul paginilor/site-urilor malițioase continuă să prezinte capabilitățile necesare influențării pe scară largă a populației autohtone, iar schimbarea tiparului acesteia pe momente cheie indică versatilitatea tehnicilor de manipulare a actorilor ostili.
Astfel, această infrastructură informațională a fost creată și activată încă din 2022 pentru promovarea unor mesaje subliminale la nivelul spațiului informațional autohton pentru cultivarea unor sentimente anti-sistem la nivelul audiențelor vizate. În contextul alegerilor din 2024, aceasta infrastructură a fost utilizată pentru influențarea mentalului colectiv în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatului anti-european și anti-NATO, aceste manifestări asigurând satisfacerea unor obiective strategice ale Federației Ruse. Adaptabilitatea acestei infrastructuri malițioase a permis modelarea unei percepții anti-sistem, exploatabile în contextul unor evenimente care ar putea genera efecte în favoarea actorilor statali străni (ex: procese electorale, crize de ordine publică, crize politice/economice etc.).”, se mai arată în raport.
