România se află într-un joc al deciziilor stabilite în afara granițelor sale
Sociologul și geopoliticianul prof. univ. dr. Dan Dungaciu a abordat relațiile României cu partenerii internaționali, oferind totodată o analiză a impactului financiar al investițiilor în echipamente militare în cadrul emisiunii lui Marius Tucă.
Marius Tucă a subliniat că gesturile diplomatice ale României rămân, de cele mai multe ori, fără beneficii concrete.
În aceeași idee, Dan Dungaciu a explicat că lipsa unei poziții solide de negociere transformă fiecare semn de deschidere către partenerii externi într-un cost ridicat: o conducere fragilă se vede adesea nevoită să accepte concesii și să plătească prețuri mari pentru a obține înțelegere.
„Cumpărăm poziția noastră anti-americană. Plătim pentru poziția noastră anti-americană.”, spune invitatul.
Potrivit lui Dan Dungaciu, România se află într-un joc al deciziilor stabilite în afara granițelor sale, iar inițiativa nu pleacă de la București. Analistul avertizează că soarta țării este strâns legată de dinamica europeană și de interesele marilor puteri, iar absența unor opțiuni politice interne solide ne lasă într-o poziție vulnerabilă.
„Noi nu avem căi. Noi, România nu are căi de ieșire, domnul Tuca. România este arondată unui proiect care nu se înscrie la București, nu se gândește la București, nu se execută la București. Noi suntem prinși într-un proiect. Nu avem cum să ieșim din el, pentru că oamenii care-l gestionează sunt prinși cu capul… Depinde ce vor face europenii și cât va mai dura nebunia aceasta. Pentru că, sigur, să spui acum la Bruxelles: domnule, faceți ce-au făcut nemții cu francezii, discutați cu rușii, pentru că vă duceți în cap toți. Dar, până la urmă, vor trebui să cumpere energie, de unde? De unde să o cumpere?”, afirmă geopoliticianul.
Importanța flancului estic
Dan Dungaciu spune că rolul strategic al flancului estic pentru securitatea Europei, menționând totodată proiectul aflat în evaluare, cunoscut drept „barajul de drone”, destinat întăririi capacităților de apărare.
„Cel mai important lucru a Summit-ului nu cred că ține de probele pe care le-ar aduce cineva. Unul dintre elementele principale este flancul estic, cum îl securizezi și acel, mă rog, baraj de drone pe care se gândesc să-l facă” , spune Dan Dungaciu
Un punct cheie abordat de Dungaciu a fost mecanismul convenit la Bruxelles și cu Londra pentru valorificarea fondurilor rusești blocate în instituțiile financiare europene.
Suma, estimată la zeci de miliarde de euro, va fi pusă la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumut fără dobândă; rambursarea va fi condiționată de plata despăgubirilor de către Rusia, moment în care fondurile vor fi restituite.
„A doua chestie, cum să facem să cădem de acord că banii rușilor trebuie preluați. I-au găsit o formulă gândită la Bruxelles și, cred eu, și în Marea Britanie a venit cu această formulă și fostul premier britanic. Adică, banii rusești, ca să nu i se ia din băncile europene, de la Bruxelles în special, că acolo sunt localizați cei mai mulți dintre ei, 140 de miliarde o să fie împrumutați Ucrainei, fără dobândă, dobândă zero, de către băncile europene. Banii vor fi returnați Ucrainei în momentul în care Rusia va plăti pentru despăgubirile pentru război” , conchide analistul Dungaciu.
