Republica Moldova se confruntă cu un război informațional constant
Kremlinul ar fi alocat pentru campaniile de propagandă și pentru încercările de influențare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie de la Chișinău fonduri care, potrivit estimărilor, ajung până la 2% din PIB-ul Republicii Moldova. Scopul acestor investiții ar fi schimbarea direcției europene a țării.
În prezent, Republica Moldova se confruntă cu un război informațional constant, tot mai complex, unde sunt folosite tehnologii bazate pe inteligență artificială, influenceri, televiziuni-fantomă, dar și preoți ori activiști politici, toate integrate într-un mecanism propagandistic coordonat de Moscova, menit să sprijine partidele pro-ruse.
„Dacă partidele pro-ruse câștigă, Moldova riscă să devină o bază militară a Rusiei împotriva Ucrainei și a României”, a declarat pentru Antena3.ro Valeriu Pașa, președintele organizației Watchdog Moldova, cunoscută pentru activitatea sa de monitorizare a propagandei ruse, a manipulării din mediul online și a corupției electorale.
Cum încearcă Rusia să influențeze alegerile parlamentare
Valeriu Pașa a fost întrebat care sunt principalele metode prin care Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare din această lună, în Republica Moldova.
În răspunsul său, Pașa a subliniat că primul obiectiv al Kremlinului este manipularea opiniei publice, printr-o avalanșă de dezinformări și falsuri răspândite pe toate canalele posibile, de la rețele sociale precum TikTok până la lideri politici sau instituții media. El a menționat și implicarea unor influenceri recrutați din spațiul online – nu doar din Republica Moldova, ci și din România –, precum și folosirea unor publicații care se prezintă drept europene, dar au denumiri construite doar pentru a induce în eroare.
Pașa a atras atenția asupra unor campanii online complexe, precum Matrioșka și Doppelganger, prin care sunt falsificate identitățile unor site-uri sau instituții media legitime. În spațiul offline, a adăugat el, sunt implicați activiști politici, rețele criminale, dar și un număr semnificativ de biserici.
„Este o campanie sofisticată, nu doar un fals repetat la nesfârșit”, a explicat acesta, subliniind că manipulările sunt construite dintr-un amestec de neadevăruri și fragmente de realitate atent selectate, pentru a crea un context distorsionat.
El a mai precizat că aceste narațiuni sunt propagate inclusiv în dezbateri televizate, unde apar formatori de opinie plătiți direct de Kremlin, care rostogolesc falsuri și declarații prezentate drept legitime. Potrivit lui Pașa, printre aceștia se regăsesc și persoane din România, cunoscute publicului de acolo, dar care în Republica Moldova sunt mai puțin vizibile și reușesc astfel să-și planteze mesajele: „Uite, asta nu vine de la Moscova, asta spun europenii, românii”.
Reporterul a continuat și l-a întrebat dacă poate oferi exemple concrete de români implicați în aceste campanii, dar și de narațiuni false care au cel mai mare impact asupra moldovenilor.
În răspunsul său, Pașa a precizat că este vorba despre persoane bine cunoscute în spațiul public românesc, apropiate de Cozmin Gușă. El i-a menționat pe Dan Dungaciu, Hartman, Ion Cristoiu, Robert Turcescu și alții din așa-numitul grup „Gold FM”. Potrivit lui, aceștia colaborează cu un cerc de „jurnaliști” din Republica Moldova, în frunte cu Natalia Morari – declarată recent indezirabilă în România –, alături de primarul Chișinăului.
În ceea ce privește temele promovate, Pașa a subliniat că denigrarea Uniunii Europene și a Statelor Unite rămâne o constantă. Deși atacurile la adresa administrației Trump s-au mai temperat, discursul antiamerican continuă să legitimeze ideea că SUA ar fi responsabile pentru numeroasele probleme ale lumii. Totodată, campaniile includ atacuri împotriva Ucrainei, a conducerii Republicii Moldova, precum și teorii conspiraționiste.
Printre acestea, Pașa a amintit acuzațiile potrivit cărora Maia Sandu ar fi complotat cu Nicușor Dan, Emmanuel Macron sau chiar că ar fi falsificat alegerile din România. Astfel de falsuri sunt apoi propagate în spațiul public moldovenesc pentru a alimenta suspiciuni că și scrutinurile de la Chișinău ar fi fraudate.
El a mai menționat și campaniile de dezinformare privind războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și despre pretinse „efecte negative” ale aderării la Uniunea Europeană.
„Dacă îi asculți pe acești oameni, moldoveanul de rând ajunge să creadă că românii au început să trăiască mai prost după intrarea în UE, ceea ce este complet fals”, a subliniat Pașa.
În plus, sunt rostogolite acuzații absurde despre corupție, crime sau planuri ascunse ale Occidentului, potrivit cărora liderii europeni ar dicta Maiei Sandu și altor politicieni să distrugă Republica Moldova, să închidă școli și biserici sau să facă viața cetățenilor cât mai grea.
„Ajung până la a prezenta Occidentul ca pe o forță care se trezește dimineața și își pune întrebarea: cum să dispară o școală dintr-un cătun al Republicii Moldova?”, a arătat acesta.
Pașa a adăugat că în același arsenal intră și conspirațiile cu „globaliști”, „sorosiști” și alte teme deja familiare și publicului din România.
Eechivalentul unor figuri precum George Simion sau Călin Georgescu din România
Reporterul l-a întrebat pe Valeriu Pașa cine ar putea fi, în Republica Moldova, echivalentul unor figuri precum George Simion sau Călin Georgescu din România, și dacă se aplică aceleași metode de influențare ca la alegerile de peste Prut.
Pașa a explicat că, de fapt, situația este inversă: în România au fost folosite tehnici testate anterior în Republica Moldova. El a amintit că în aproape toate investigațiile privind imixtiunea rusă în alegerile din România și campaniile de dezinformare ale lui Simion și Georgescu apar și nume de moldoveni, care au avut un rol important în intermedierea acestor influențe.
În ceea ce privește „sosia lui Simion” la Chișinău, Pașa a făcut referire la Vasile Costiuc, liderul partidului „Democrația Acasă”, afiliat cu AUR și susținut public de George Simion. Chiar dacă nu are popularitatea acestuia, Costiuc joacă un rol asemănător, mizând pe scandal și pe manipularea algoritmilor TikTok, comportament pe care platforma îl cunoaște, dar nu îl sancționează – după cum a subliniat Pașa.
Liderul moldovean are, potrivit acestuia, legături cu grupările oligarhice, în special cu Vladimir Plahotniuc, și chiar conexiuni vechi cu un general al KGB, implicat în tentative de lovitură de stat din România.
Pentru „copia lui Călin Georgescu”, Pașa a indicat-o pe Victoriei Furtună, fostă procuroare anticorupție, descrisă drept extrem de coruptă și înlăturată din sistem abia după ce serviciile de informații i-au retras accesul la documente clasificate.
Aceasta și-a construit un discurs pe modelul Georgescu – mistic, ultranaționalist și populist – pe care îl promovează prin videoclipuri pe TikTok. Furtună conduce partidul „Moldova Mare”, care participă la evenimente comune cu oamenii lui Simion, în ciuda faptului că ea promovează ruperea Moldovei de România și refacerea „Moldovei Mari”.
Pașa a arătat că acest partid are un discurs asumat pro-rus și anti-ucrainean, mergând până la propuneri precum introducerea limbii ruse în Constituție. „Ea este varianta locală, copia lui Georgescu”, a concluzionat.
Totodată, Pașa a reamintit că în Republica Moldova există un segment important al populației – aproximativ 25% – care este sincer pro-rus, ceea ce face ca aceste mesaje să prindă și mai ușor la o parte din electorat.
