România are un deficit de 30 de miliarde de euro și plătește dobânzi de 11 miliarde
Premierul Ilie Bolojan a spus că deficitul României este de aproximativ 30 de miliarde de euro, iar numai dobânzile pe care România trebuie să le plătească în acest an se ridică la 11 miliarde de euro. Din această cauză, Guvernul a trebuit să ia rapid măsuri pentru a reduce cheltuielile, deoarece exista riscul să fie oprite fondurile europene.
El a explicat că, în mod normal, atunci când ai timp, mai întâi încerci să reduci cheltuielile cât mai mult atunci când deficitul este mare. Dacă reducerea cheltuielilor nu rezolvă problema, abia apoi poți crește taxele. În cazul României, însă, nu au avut timp să facă acest lucru.
„Am mai explicat asta. Există niște logici ale unor acțiuni, logici corecte când ai timp. Și când ai timp, prima dată ce concentrezi să-ți reduci cheltuielile la maximum atunci când ai deficite foarte mari, cum avem noi și dacă măsurile de reducere a cheltuielilor nu rezolvă problema, sigur te poți duce și la creșteri de taxe. Nu am avut acest timp.
Vă rog să vă gândiți că deficitul nostru într-un an de zile, diferența dintre cheltuielile pe care le facem și veniturile pe care statul de încasează este de aproximativ 30 de miliarde de euro și doar dobânzile pe care România le va plăti anul acesta se ridică la 11 miliarde de euro”, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit calculelor, deficitul bugetar nu va putea fi coborât sub 8% în acest an. Abia în 2026, va ajunge la aproximativ 6% din PIB, a adăugat premierul Bolojan.
„În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de faţă. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eşalonarea unor investiţii.
Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziţie, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în aşa fel încât să fim în situaţia în care cheltuielile de funcţionare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile”, a mai transmis șeful Guvernului.
Dobânzile la creditele României vor crește în anii următori și vor pune presiune pe buget
Premierul a spus că, în anii următori, dobânzile pe care România va trebui să le plătească pentru creditele noi vor crește treptat. El a explicat că, dacă diferența dintre cheltuieli și venituri nu este redusă, România riscă să ajungă într-o situație în care guvernele vor fi doar plătitoare de dobânzi și cheltuieli sociale, fără să mai poată sprijini dezvoltarea țării.
„În fiecare an de acum înainte, în anii următori, dobânzile pe care România le va plăti la creditele pe care trebuie să le ia în continuare, din păcate, vor fi tot mai mari.
Dacă nu reducem această diferență, atunci e doar o problemă de timp până când Guvernele noastre vor fi niște agenții de plăți, care vor plăti doar dobânzi și cheltuielile sociale. Nu vor mai putea crea condiții pentru dezvoltare în România.”
România nu și-a corectat deficitul la timp și a riscat suspendarea fondurilor europene
Bolojan a avertizat că România risca să ajungă într-o situație foarte complicată. El a explicat că țara trebuia să-și corecteze deficitul nu până în vară, ci încă de anul trecut. Pentru că nu au fost respectate angajamentele luate, situația economică s-a deteriorat și exista riscul ca fondurile europene să fie suspendate.
„Vom ajunge în niște situații foarte complicate. În această situație, în vară, în luna iulie, aveam evaluări. România trebuia să-și corecteze acest deficit nu până în vară, ci până anul trecut. Nerespectând angajamentele pe care ni le-am luat, pe bună dreptate, constând să situația noastră economică se degradează, eram în situația de ne suspenda fondurile europene.”
Consiliul de la Bruxelles a declanșat procedura de suspendare a fondurilor europene pentru România
Bolojan a mărturisit că, în luna iulie, la Consiliul miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, deși România luase primul pachet de măsuri, s-a declanșat totuși procedura de suspendare a fondurilor europene, dar aceasta nu era finalizată.
El a explicat că, dacă nu era adoptat al doilea pachet de măsuri, la următorul consiliu, la începutul lunii octombrie, procedura putea fi finalizată, ceea ce ar fi dus la suspendarea fondurilor și chiar la riscul ca România să nu-și poată plăti obligațiile. Aceasta ar fi dat un semnal negativ agențiilor de rating că țara nu și-a respectat obligațiile.
„În luna iulie, la Consiliul care a fost în Bruxelles, consiliul miniștrilor de Finanțe, cu toate că am luat acel prim pachet de măsuri, totuși s-a declanșat această procedură de suspendare, dar ea nu este finalizată.
Dacă nu adoptam pachetul 2 și nu facem ce trebuie, din nou avem un nou Consiliu care finalizează această procedură, la începutul lunii octombrie. Dacă nu luam aceste măsuri, efectele erau suspendarea fondurilor europene pentru România și practic efect colateral, intrarea într-o incapacitate de plată. Asta ar fi semnalizat agențiilor de rating că noi nu am făcut ce trebuie.”
