Deficitul bugetar s-a triplat între 2015 și 2024, în timp ce veniturile au stagnat
Raportul Consiliului Concurenței, bazat pe datele Ministerului de Finanțe, arată că deficitul bugetar s-a adâncit constant în ultimii ani. Dacă în 2015 acesta era de 1,4% din PIB, în 2024 a ajuns la 9%. Creșterea abruptă s-a produs în principal din cauza cheltuielilor suplimentare, fără ca veniturile bugetare să crească în aceeași măsură.
Veniturile au rămas la aproximativ 31% din PIB, nivel considerat scăzut față de media europeană, unde statele membre colectează în general între 40% și 45% din PIB. Această diferență accentuează dezechilibrul structural dintre cheltuieli și încasări, potrivit raportului, transmite g4media.ro.
Salariile bugetarilor au crescut cu 2,1 puncte procentuale din PIB și au devenit principalul factor de presiune
Cea mai mare presiune asupra deficitului este pusă de salariile din sectorul public. Între 2015 și 2024, acestea au crescut cu 2,1 puncte procentuale din PIB, pe fondul majorărilor succesive de venituri în administrație și în instituțiile publice.
Raportul subliniază că această creștere reflectă politica de remunerare din ultimii ani, care a avut un impact direct asupra bugetului, în lipsa unor măsuri echivalente de creștere a veniturilor statului.
Asistența socială a urcat cu 1,7 puncte procentuale, alimentată de pensii și ajutoare excepționale
Cheltuielile sociale reprezintă al doilea factor major care a alimentat deficitul. Între 2015 și 2024, ponderea lor în PIB a crescut cu 1,7 puncte procentuale. Creșterea pensiilor publice a avut cel mai mare impact, dar și introducerea unor scheme de sprijin și a ajutoarelor excepționale, mai ales după anul 2020, au adăugat presiune asupra bugetului.
În plus, alocațiile pentru copii și beneficiile familiale au fost majorate, consolidând rolul asistenței sociale în cheltuielile statului.
Investițiile publice au crescut cu 0,9 puncte procentuale, sprijinite de fonduri europene și PNRR
Un alt element semnalat de raport îl reprezintă investițiile publice, care au urcat cu 0,9 puncte procentuale din PIB. Creșterea lor a fost susținută de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență.
Deși aceste investiții au un potențial pozitiv pe termen lung, ele contribuie la presiunea imediată asupra deficitului bugetar.
Costurile dobânzilor aproape s-au dublat, în urma creșterii datoriei publice
Consiliul Concurenței atrage atenția și asupra creșterii cheltuielilor cu dobânzile. Acestea aproape s-au dublat ca pondere în PIB, din cauza volumului mai mare al datoriei contractate și a costurilor mai ridicate de finanțare.
În plus, cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere moderată, în timp ce alte categorii au rămas relativ stabile.
Analiza subliniază că deficitul bugetar s-a adâncit în principal din cauza majorării cheltuielilor (+7,1 puncte procentuale din PIB) și a stagnării veniturilor. Consiliul Concurenței arată că presiunea cea mai mare vine din partea salariilor bugetarilor, urmate de asistența socială și de investiții. Raportul avertizează că România are nevoie de politici fiscale mai coerente și sustenabile pentru a corecta aceste dezechilibre.
