Plafonarea adaosului la alimente a fost prelungită cu trei luni și va fi ultima
Dumitru a mai menționat că, fiind economist, nu este de acord cu plafonarea prețurilor într-o economie de piață. El a explicat că astfel de măsuri nu ar trebui folosite pentru că provoacă dezechilibre mari în economie. Totuși, a recunoscut că există și avantaje și dezavantaje, dar, în opinia lui, piața ar trebui să funcționeze pe baza cererii și ofertei, fără intervenții artificiale.
„Ce se va întâmpla în continuare, depinde de decizia coaliţiei. (…) Din ce cunosc, decizia care s-a luat la momentul la care trebuia să se încheie această plafonare, acum trei luni de zile, a fost că se prelungeşte cu încă trei luni şi că este ultima prelungire. Asta este informaţia pe care o am. Ce se va întâmpla în continuare, depinde de decizia coaliţiei.
(…) În economia de piaţă, astfel de instrumente nu-şi au locul pentru că creează distorsiuni mari în economie. Sigur că sunt şi avantaje, nu e o măsură care să aibă avantaje sau dezavantaje certe, sau sunt şi plusuri şi minusuri ale măsurii, dar într-o economie de piaţă ar trebui ca lucrurile să funcţioneze conform legilor pieţei, în care cererea şi oferta trebuie să regleze lucrurile.”
Ridicarea plafonării nu va crește semnificativ prețurile pentru consumatori
Dumitru a explicat că plafonarea înseamnă limitarea adaosului comercial: procesatorii și retailerii nu pot depăși 20%, iar distribuitorii intermediari, 5%. El a spus că nu este sigur dacă această plafonare a avut un efect mare asupra prețurilor și că, dacă ar fi ridicată, probabil nu ar afecta semnificativ prețurile pentru consumatori.
Ca exemplu, el a menționat că prețul grâului anul acesta este aproximativ la nivelul de acum 10–15 ani și că nu au fost creșteri mari ale prețurilor materiilor prime din industria alimentară, în special cereale, care rămân ieftine comparativ cu standardele istorice. Dumitru a adăugat că, deși alte costuri, cum ar fi energia, au mai crescut, nu s-ar aștepta la o creștere spectaculoasă a prețurilor dacă plafonarea ar fi eliminată.
Pe termen lung, el crede că piața ar trebui să regleze singură prețurile și că statul ar trebui să intervină doar dacă apar disfuncționalități, dar cu alte tipuri de măsuri, nu prin plafonarea adaosurilor.
„Faptul că avem plafonare la procesatori şi la retaileri la 20%, nu ştiu dacă a impactat foarte mult, dacă a avut un efect foarte mare asupra preţurilor, şi în acelaşi timp, dacă s-ar ridica această plafonare, nu cred că ar fi un impact major asupra preţurilor la consumator. (…)
Grâul, porumbul, floarea-soarelui, toate sunt cam la preţul de acum 10-15 ani de zile şi atunci, sigur, că au mai fost ceva creşteri de preţuri la energia electrică, la altele, sunt alte input-uri care au mai crescut între timp, dar nu m-aş aştepta la o creştere spectaculoasă a preţurilor dacă s-ar elimina această plafonare, însă cred că mai degrabă pe termen lung forţele pieţei ar trebui să-şi facă treaba şi dacă sunt într-adevăr disfuncţionalităţi, statul ar trebui să intervină, dar nu prin măsuri de genul acesta, ci mai degrabă de altă natură.”
Economia României are șanse să evite recesiunea, dar creșterea va fi modestă
Dumitru a spus că, pe baza datelor disponibile până acum, economia României are șanse să evite o recesiune. El a menționat că, deși ca economist preferă să nu facă afirmații categorice, cifrele actuale sugerează că recesiunea poate fi evitată.
În privința creșterii economice, Dumitru a arătat că aceasta va fi destul de modestă în acest an și că anul viitor va exista o ușoară accelerare, însă creșterile vor fi mai mici decât cele înregistrate în ultimele două decenii.
„Ca economist, mă feresc să dau evaluări foarte tranşante, pentru că nimeni nu deţine adevărul absolut atunci când discutăm de prognoze. Nu avem certitudini cu privire la viitor, asta cred că trebuie să fim conştienţi, dar cu datele pe care le avem în momentul de faţă, cu cifrele pe care le-am văzut la statistică până acum, sunt premise, aş spune, ca economia să evite recesiunea.”
Economia va crește între 0% și 1% în 2025 și puțin mai mult în 2026
Dumitru a spus că, cel mai probabil, economia va crește destul de modest anul acesta, cu o ușoară accelerare anul viitor. El a menționat că atât anul acesta, cât și anul viitor, creșterile economice vor fi mai mici decât cele obișnuite în ultimele două decenii.
Economistul a precizat că pentru acest an se așteaptă o creștere între 0 și 1%, ceea ce consideră realist, iar anul viitor este probabil să fie o creștere ușor mai mare.
El a explicat că este important ca mai întâi să trecem prin ajustările fiscale implementate de la 1 august, care sunt dure, dar necesare. Odată ce aceste măsuri își vor produce efectele și deficitul va scădea, încrederea piețelor financiare, a agențiilor de rating, a Comisiei Europene și a investitorilor ar trebui să crească, ceea ce ar putea duce la o reluare a optimismului și la accelerarea creșterii economice în anii următori.
„Probabil şi anul acesta, şi anul viitor vor consemna creşteri economice mai mici decât cele cu care ne-am obişnuit în ultimile două decenii.
(…) Dar trebuie să trecem în primul rând acest hop al ajustărilor fiscale pe care le-am implementat, începând cu 1 august, ajustări dureroase, dar obligatorii, strict necesare, pentru că nu există alternativă la aşa ceva, nu poţi să vinzi iluzii că se poate, printr-o soluţie miraculoasă, să eviţi măsurile acestea nepopulare, dar, odată ce măsurile implementate îşi vor face efectele şi deficitul intră pe o traiectorie de scădere, încrederea pieţelor financiare, încrederea agenţiilor de rating, a Comisiei Europene şi a investitorilor, la modul general, a agenţilor economici, ar trebui să se refacă şi să vedem o revenire a optimismului care să accelereze un pic creşterea economică în anii următori.”
Deficitul bugetar va fi puțin peste 8% în 2025 și poate ajunge la 6% în 2026
Dumitru a spus că, după rectificarea bugetară, un deficit realist pentru acest an ar fi puțin peste 8%. El a explicat că ținta inițială de 7% nu era realistă și că măsurile luate au întârziat din cauza calendarului electoral și a timpului necesar pentru formarea coaliției și implementarea deciziilor. În plus, multe cheltuieli sunt obligatorii, precum salariile, pensiile, asistența socială și dobânzile, iar posibilitățile de ajustare sunt limitate, așa că deficitul nu poate scădea sub 8% în acest an.
Economistul a precizat că obiectivul principal este anul 2026, când deficitul trebuie redus la aproximativ 6%. El a spus că, dacă măsurile luate își vor produce efectele, există șanse mari ca acest obiectiv să fie atins anul viitor.
„În perioada următoare, cu o rectificare bugetară, la cum arată lucrurile în momentul de faţă, aş spune că o ţintă realistă ar fi una uşor peste 8%, în condiţiile în care era clar că ţinta iniţială de 7% asumată pentru anul acesta nu era fezabilă de la bun început, iar măsurile care s-au luat, trebuie să o recunoaştem, s-au luat cu întârziere destul de mare, întrucât calendarul electoral a complicat foarte mult situaţia, până s-a format coaliţia, până s-au agreat măsurile, până s-au implementat, durează.
Nu sunt măsuri care să producă efecte peste noapte şi atunci, până la finalul anului, nu cred că se mai pot implementa măsuri suplimentare faţă de cele care s-au luat deja, decât un control mai exact al cheltuierilor până la finalul anului, până la urmă, ceea ce poţi controla, cât de cât, este partea de cheltuieli, dar şi acolo sunt multe cheltuieli obligatorii, nediscreţionare, cum sunt salariile, pensiile, asistenţa socială, dobânzile, care sunt obligatorii, partea de cheltuieli la care mai poţi, să zicem, ajusta ceva, e destul de mică şi de aceea nu cred că deficitul poate să scadă sub 8% anul acesta (…)
Cu măsurile implementate, cred că, dacă ele îşi vor produce efectele scontate, avem şanse mari să atingem acest obiectiv de circa 6% deficit bugetar anul viitor.”
