Călin Georgescu ar avea rezidență în România doar din 2024
Potrivit unor surse, Georgescu are rezidență în România doar din 2024, anul alegerilor prezidențiale. Un articol publicat de Kleine Zeitung arăta că acesta a locuit timp de zece ani în Austria, între 2011 și 2021, împreună cu familia, în mai multe localități din districtul Baden.
Codul Fiscal și Ordinul MF nr. 1099/2016 stabilesc condițiile prin care o persoană devine rezidentă în România. Printre acestea se numără domiciliul, centrul intereselor vitale sau prezența pe teritoriul țării mai mult de 183 de zile într-un an.
În lipsa unui certificat de rezidență dintr-un alt stat, persoana este considerată rezidentă fiscal în România și are obligația de a declara toate veniturile obținute, inclusiv din străinătate.
„Înregistrările din cadastrul austriac sugerează că Georgescu s-a mutat dintr-o clădire prefabricată din București la Mödling în 2011 și apoi la Alland, în districtul Baden, în 2014. Ulterior, familia sa – el, soția sa Cristela-Elena și cei doi fii – a locuit în municipiul Günselsdorf, tot în districtul Baden, din 2017 până în 2021”, potrivit ziarului Kleine Zeitung, citat de Antena 3 CNN.
„O persoană fizică este rezidentă dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: are domiciliul în România sau centrul intereselor vitale este amplasat în România, respectiv statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. O persoană mai poate fi rezidentă dacă este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat”, potrivit art. 7 pct. 28 din Codul Fiscal.
„În cazul persoanei fizice rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă:
Organul fiscal stabileşte dacă persoana fizică păstrează rezidenţa statului respectiv sau devine persoană fizică rezidentă fiscal în România ţinând cont şi de prevederile convenţiei.
Dacă persoana fizică nu face dovada rezidenţei dintr-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri prin prezentarea certificatului de rezidenţă va fi considerată persoană fizică rezidentă în România”, potrivit art. 13 din Ordinul MF nr. 1099/2016.
„În urma analizei efectuate pe baza criteriilor de rezidenţă menţionate anterior, organul fiscal stabileşte dacă persoana fizică nerezidentă devine rezidentă în România, caz în care are obligaţie fiscală integrală (persoana fizică datorează impozit pe venit pentru venitul obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României) în România şi data de la care are această obligaţie, sau nu devine persoană fizică rezidentă în România, caz în care are va fi impozitată numai pentru veniturile obţinute din România”, arată art. 16 din Ordinul MF nr. 1099/2016.
Procurorii susțin că rolul lui Georgescu a fost esențial în consolidarea hotărârii grupului și legitimarea planurilor violente
Rechizitoriul întocmit de procurori arată că Georgescu a avut un rol esențial în consolidarea hotărârii membrilor grupului și în legitimarea acțiunilor planificate. Surse judiciare susțin că acesta a contribuit la mobilizarea participanților și la definirea direcției acțiunilor radicale.
În decembrie 2024, un grup de 21 de persoane urma să se deplaseze la București cu șapte autoturisme încărcate cu arme albe, pistoale, bastoane telescopice și materiale pirotehnice. Anchetatorii consideră că planul reprezenta o amenințare directă la adresa ordinii constituționale.
Influența psihologică a lui Georgescu asupra membrilor grupului a determinat deciziile și direcția acțiunilor
Surse apropiate anchetei arată că membrii grupului îl priveau pe Georgescu ca pe o autoritate ideologică și morală. În anumite momente, deciziile grupului erau condiționate de poziția sa publică, iar influența sa era percepută drept legitimatoare pentru acțiunile planificate.
O martoră prezentă la întâlnirea de la Ciolpani a descris atmosfera ca fiind extrem de tensionată și controlată strict de Georgescu. Acesta ar fi impus confidențialitate absolută și reguli stricte, manifestându-se ca lider ideologic și strateg al grupului.
Pe 4 decembrie 2024, Georgescu l-ar fi contactat pe Eugen-Ionuț Sechila, cunoscut pentru afinități legionare și activități paramilitare, căruia i-ar fi transmis că are „un plan”. În paralel, bodyguardul său, Anechitei Romeo Mihai, ar fi trimis un mesaj alarmist către cadre MAI, sugerând legături între autorități și grupări interlope.
Ancheta arată că astfel de mesaje au făcut parte dintr-o campanie de dezinformare menită să inducă teamă și neîncredere în instituțiile statului.
