Deficitul bugetar a explodat. Gabriel Biriș a explicat cum s-a ajuns aici
Punctul de plecare al discuției l-a constituit observația lui Andronic, conform căreia România se confruntă nu doar cu o criză bugetară, ci deja cu una economică în toată regula. Cauzele invocate: decizii politice lipsite de coerență, angajamente încălcate și estimări de venituri mult prea optimiste. În ansamblu, tabloul actual este descris drept un adevărat coșmar financiar.
Avocatul Gabriel Biriș atrage atenția că raportarea deficitului doar la PIB creează o imagine înșelătoare asupra dimensiunii reale a dezechilibrului bugetar. El subliniază că doar aproximativ 30% din PIB se regăsește efectiv în veniturile statului, din care circa 28% provin din taxe și impozite, restul fiind alte surse de încasări.
„Pentru fiecare 3 lei încasați, am cheltuit 4”, a sintetizat Biriș, explicând că diferența a fost acoperită prin împrumuturi contractate în condiții tot mai oneroase, cu dobânzi în creștere. Această situație a dus la costuri ale finanțării comparabile cu cele ale țărilor aflate în prag de incapacitate de plată, deși România nu a fost retrogradată de agențiile de rating.
El a avertizat, însă, că scenariul cu adevărat periculos ar fi fost imposibilitatea de a mai contracta noi credite pe piețele financiare.
Deficit mare, încredere scăzută a investitorilor
Gabriel Biriș consideră că una dintre cauzele erodării încrederii investitorilor este lipsa de consecvență a politicilor fiscale. După semnarea PNRR în 2022, România și-a asumat reducerea treptată a facilităților fiscale. În realitate, Guvernul a procedat invers, introducând noi excepții. Au fost create scutiri pentru aproximativ jumătate de milion de angajați din agricultură și industria alimentară, iar ulterior s-a redus impozitarea câștigurilor de capital de la 10% la 1% sau 3%.
„Am creat contribuabili speciali, cetățeni de rangul întâi”, a spus Biriș, explicând că aceștia plătesc mult mai puțin decât cei care suportă până la 43% din venitul obținut. La început, măsurile au dus la creșterea veniturilor nete ale angajaților, dar povara s-a transferat către companii, obligate să compenseze pentru menținerea salariilor nete. În final, efectul s-a reflectat negativ asupra producției.
„It’s the economy, stupid: dacă nu produci, nu ai”, a punctat Biriș, reluând fraza-cheie ce a dat și titlul podcastului.
Supraestimarea veniturilor – un factor cheie al deteriorării bugetului
Gabriel Biriș atrage atenția că o parte importantă din dezechilibrele bugetare provine din supraestimarea intenționată a veniturilor. „Găurile” apărute ulterior nu au reprezentat crize neașteptate, ci rezultatul unor încasări trecute pe hârtie doar pentru a justifica cheltuieli care, în realitate, nu aveau acoperire.
Practică perpetuată și în 2023, spune el, în ciuda angajamentului premierului că „pentru fiecare leu în taxe se va reduce un leu din cheltuieli”. „Leul din taxe s-a încasat, dar la cheltuieli s-au adăugat încă doi-trei. Deficitul a explodat”, a explicat avocatul.
La dezechilibrul bugetar se adaugă și cel comercial, România confruntându-se cu așa-numitele „deficite gemene”. Situația arată că „țara consumă mai mult decât își permite și, mai grav, bunuri provenite din import, în loc să valorifice propria producție”.
Concluzia lui Biriș, exprimată în podcastul Contrapunct, este fermă: România nu duce lipsă de instrumente economice, ci de disciplină și coerență politică. Fără decizii clare și aplicarea reformelor asumate, „gaura” bugetară nu va fi acoperită, iar criza riscă să se transfere direct în economia reală.
